Cetățenii din Timișoara sunt nevoiți să parcurgă un proces birocratic complicat atunci când primăria decide schimbarea denumirii străzilor, acuză subprefectul județului Timiș, Ovidiu Drăgănescu. Într-o postare publică, acesta critică modul în care municipalitatea gestionează situația, spunând că timișorenii sunt obligați să demonstreze schimbările în fața mai multor instituții, deși responsabilitatea ar trebui să revină administrației locale.
Etapele unui proces birocratic „absurd”
Drăgănescu descrie în detaliu pașii pe care cetățenii trebuie să-i urmeze:
Depunerea unei cereri la primărie.
Obținerea unui extras CF cu adresa veche de la Oficiul de Cadastru.
Achitarea unei taxe la primărie (taxa de urgență fiind de 100 de lei).
Depunerea unui dosar complet care include cererea, CF-ul, copia actului de identitate și alte documente.
Așteptarea timp de 30 de zile pentru confirmarea oficială din partea primăriei că strada și-a schimbat numele.
„Este un proces care pare desprins din Kafka sau Orwell. Totul putea fi evitat dacă primăria și-ar fi făcut treaba completând numele străzilor schimbate în Registrul Electronic Național de Nomenclatură Stradală (RENNS), un sistem disponibil de patru ani”, a declarat subprefectul.
Soluția simplă, ignorată de administrație
Subprefectul subliniază că utilizarea sistemului RENNS ar elimina complet povara administrativă pentru cetățeni. „De ce să-și îndeplinească primăria atribuțiile, când se pot chinui cetățenii? Și, bineînțeles, să mai plătească niște taxe suplimentare!”, a comentat ironic Ovidiu Drăgănescu.
Reacții din partea cetățenilor
Postarea subprefectului a stârnit numeroase reacții în mediul online, multe persoane relatând experiențe similare și criticând lipsa de eficiență a administrației.
Municipalitatea nu a oferit încă un răspuns oficial privind această situație sau motivele pentru care registrul RENNS nu a fost utilizat.
