Zi plăcută de toamnă, Timişoara se pregăteşte de începerea noului an şcolar. Plecăm spre şcoală, cu buchetul de flori în braţe, cu ghiozdanul purtat de părinţi, cu gândul la şcoală. Dar ceva ne trezeşte din reverie! Da, este imaginea exasterat de dezolantă a gunoaielor. Pare un subiect mult prea des abordat de presă, dar asta e realitatea. Mormane de gunoaie: zdrenţe, blănuri, cratiţe, cesti, aparatură electrocasnică, elemente de zidărie, mâncare, conserve, plase din plastic, capace şi scoici de wc, cartoane. O pisică hapsână, atrasă de vreun miros apetisant pentru ea, se îndreaptă hotărâtă spre una dintre grămezile de gunoi, pentru că are mai multe în intersecţia străzilor Teiului cu Dropiei.
Ba, mai sunt şi porţiuni de şanţuri desfundate, rămase neacoperite după lucrările din vară şi care vor fi surse de noroi. Aşa cum credem că nu-i place primăriei! Culmea, mizeria este în preajma unui panou al primăriei care interzice aruncarea de mizerii pe spaţiul verde, dar pe-acolo se află şi urme ale muncitorilor care au executat lucrări pentru primărie! Unde e poliţia locală dea amenzi usturătoare?
La un momentdat, pisica pare să nu fi găsit nimic pe placul ei, vrea să se îndepărteze de mormanele de gunoi, dar nu mai găseşte prea lesne drumul spre libertate. În ajutor i-a venit un maidanez, care în momentul în care a lătrat hotărât la ea, feline a sărit şanţul desfundat şi s-a oprit în vârful unui copac. Aceasta este imaginea Timişoarei, pe care am regăsit-o şi în celelalte cartiere. Primăria nu mai face faţă. De aceea, va profita de o campanie prin care va încerca să mai spele din cee ace ar trebui să facă o firmă de salubrizare, pe care Timişoara nu o mai are.
Da, nu mai există nici spiritual civic al cetăţenilor şi asta pentru că din şcoală, copiii nu sunt educaţi (de părinţii de acasă) să arunce fiecare lucru de care se debarasează acolo unde îi este locul. La sfârşitul orelor, clasele rămân înfundate în resturi de alimente, laptele şi cornul sunt împrăştiate pe parchet, pe pereţi, hârtii şi creioane aruncate peste tot. Cetăţenii de mâine sunt copiii de azi. Ei, poate vor trăi într-un oraş mai bun, cu o firmă de salubrizare care să facă curat şi cu una care să stârpească ţânţarii, şobolanii şi alte vietăţi care ne fac viaţa urâtă.
