Acasă Actualitate Timișul – campionul vestului la corupție. Societatea Academică din România a lansat...

Timișul – campionul vestului la corupție. Societatea Academică din România a lansat o hartă interactivă a corupției

DISTRIBUIȚI

harta coruptieSocietatea Academică din România și Romaniacurata.ro au lansat miercuri o hartă interactiva unde persoanele interesate pot vedea, pe județe, numărul de condamnări definitive în perioada 2010-2014, pornind de la cazurile instrumentate de procurorii DNA. Astfel, punând cursorul pe județul dorit se poate vedea numărul de condamnări, durata medie a proceselor, câte sentințe sunt cu suspendare, câte cu executare, cât la sută dintre procese au implicat fraude pe fonduri europene și care este indicele de corupție al fiecărui județ, adică numărul de condamnări la 10.000 de locuitori.

•Vezi aici Harta coruptiei

Potrivit datelor centralizate pe hartă, Bucureștiul este orașul care are cel mai mare număr de condamnări definitive, respectiv 4,71 la 10.000 de locuitori, urmat de Maramureș cu 3,36 condamnări la 10.000 de locuitori și Bacău cu 3,21 condamnări. Pe ultimele locuri se află județele Sălaj cu 0,09 condamnări la 10.000 de locuitori, Mehedinți cu 0,23 condamnări și Teleorman – 0,26 condamnări.
Județele din Banat se clasează la mijlocul clasamentului, Aradul are 1,51 condamnări la 10.000 de locuitori, Timișul 1,29 condamnări. Singurul care face vestul de râs este județul Caraș Severin cu 2,57 condamnări.
Dacă privim însă numărul efectiv de condamnări atunci situația este total opusă, pentru că în Timiș au fost 88 de condamnări, în Caraș 76, iar în Arad doar 65.
“Perioada de timp avută în vedere este 2010-2014, întrucât comunicatele referitoare la condamnările definitive sunt disponibile pe site-ul DNA doar din anul 2010. Scopul acestei hărți interactive este acela de a facilita accesul persoanelor direct interesate de activitatea DNA, precum membrilor societății civile și jurnaliștilor, dar și celor din mediul academic care doresc să analizeze din punct de vedere statistic problematica (anti)corupției și, nu în ultimul rând, al publicului larg la informații descriptive și ușor comparabile la nivel de condamnare individuală”, spun realizatorii hărții.
“Oamenii care sunt în magistratură își pun problema corupției doar dintr-o perspectiva individuală, ei se gândesc la o persoană, dacă persoana respectivă face ceva ilegal sau nu. Din punctul nostru de vedere, dacă ne gândim la politica publică a unei țări, la banii care se irosesc din buget, pe noi ne interesează în ce măsură corupția este ceva răspândit sau este excepția. Asta încercăm să facem noi cu aceste date. Pe noi ne interesează dacă dintr-o suta de tranzacții ale Guvernului Român, sau colectări de taxe, câte sunt așa cum trebuie să fie și la câte se cere comision”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR.

Comentarii

comentarii