Acasă Cultura Timișul riscă să rămână fără jumătate dintre muzee, iar lucrări de artă...

Timișul riscă să rămână fără jumătate dintre muzee, iar lucrări de artă zac în igrasie

DISTRIBUIȚI

Județul Timiș, care deține, prin Timișoara, titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, riscă să rămână fără jumătate dintre muzeele rurale, în timp ce lucrări de artă semnate de Horia Bernea, Andrei Medinschi, Sorin Dumitrecu, sau de poetul Nichita Stănescu zac în spații insalubre, pline de igrasie.

”Spre cinstea celor din primăriile respective, nu lipsesc piese, dar modul în care sunt depozitate, în spații insalubre, poate duce la pierderea unor extraordinare piese de pictură bănățeană și nu numai. La Teremia Mare a existat o importantă tabără de creație prin care, în mulți ani, s-a reușit încropirea acestei colecții absolut impresionante. Este completă, dar păstrată precar”, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Vlad Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Timiș.

Situația este identică și la muzeele din Sânnicolau Mare, Cenad, Ciacova, sau chiar în Timișoara, la Muzeul Satului Bănățean, unde DJC a efectuat primele inspecții pentru reacreditarea respectivelor instituții de cultură.

Muzeul din Sânnicolau Mare adăpostea expoziția Bella Bartok și una de istorie a zonei, clădirea este în reabilitare, iar exponatele sunt adunate pe jos, într-o sală, de doi ani.

Muzeul din Cenad este cuprins de igrasie de peste un metru pe ziduri, dar s-a încercat menținerea posibilității de vizitare a expoziției și a colecției de artă.

La Ciacova există o colecție etno și de artă populară, dar clădirea este în reabilitare de câțiva ani, primăria nu dă fonduri și muzeul nu este vizitabil.

”Situația este gravă peste tot unde s-au efectuat controale. Cea mai mare problemă o avem la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, unde este biserica de lemn adusă din Topla (de trei veacuri, n.r.) și a cărei boltă este depusă într-o încăpere și care stă de 30 de ani desfăcută, cu foiță japon pe ea”, adaugă Sorin Vlad Predescu.

Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă muzeele și colecțiile din Timiș, dar controalele continuă. În evidențele DJC Timiș există 32 de muzee și case memoriale, dar numai jumătate dintre acestea mai sunt funcționale și deschise publicului.

”Vorbim despre o situație gravă generată în principal de așa-numita lege a descentralizării din anul 2003, care a dus la o administrare precară sau chiar la dispariția unor instituții de cultură. Fostele Inspectorate pentru Cultură aveau control și administrativ, nu doar metodologic asupra acestor locuri. Specialiștii erau cei care controlau modul de funcționare a acestor instituții. Acum, în cel mai bun caz vorbim despre vreun funcționar de la primărie care are rătăcită pe undeva, prin fișa postului, sarcina de a răspunde de buna funcționare a muzeului din localitatea sa. (…) Nu mai avem cămine culturale, biblioteci, cinematografe. Statul și-a retras mâna de pe ceea ce înseamnă cultura de masă, iar în comunitățile rurale numai de cultură nu au bani. Dacă au supraviețuit puncte de muzeale și colecții, se datorează doar anumitor oameni care au ținut vii aceste puncte”, detaliază Sorin Vlad Predescu.

Directorul DJC Timiș susține că este nevoie de o schimbare de viziune și de abordare, întrucât după 15 ani se dovedește că metoda aplicată este ”perfect nefuncțională, contribuind la deculturalizarea populației”. Așa s-au pierdut Muzeul din Buziaș sau cel din Teremia.

”Aceste colecții rurale țin de muzee, nu de primării”, conchide Predescu.

Comentarii

comentarii