Econtext a realizat o metodă de a evalua activitatea aleşilor nostri locali, metodă adaptată după cea de analiză a activităţii companiilor: analiza veniturilor şi cheltuielilor realizate de fiecare judeţ din România.
Datele analizate provin de la Ministerul Finanţelor Publice şi sunt valabile pentru anul 2009. Analiza a luat în calcul veniturile obţinute de fiecare judeţ, cheltuielile efectuate de acestea, dar şi subvenţiile primite de la Guvern. Guvernul acordă subvenţii acolo unde se preconizează ca autorităţile locale nu vor reuşi să obţina veniturile necesare pentru a-şi acoperi cheltuielile. Aproape toate judeţele din România sunt… pe pierdere. Pentru a stabili care judeţ a terminat anul 2009 cu excedent sau deficit, s-a luat în calcul veniturile fără subventiile de la Guvern, din care s-au scăzut cheltuielile. Veniturile fără subvenţii arată capacitatea reală a autorităţilor locale de a-şi creste veniturile. Conform exontext, din totalul judeţelor (41 + Bucuresti), doar două ar fi terminat cu un buget excedentar, dacă Guvernul nu ar fi acordat subvenţii. Toate judeţele au primit subvenţii în timpul anului, dar doar două judete, Brăila şi Ilfov, cu un excedent de 5,2 milioane de lei, respectiv 3,1 milioane de lei, sunt pe plus.
Deşi este unul dintre cele mai bogate judeţe din România, fiind pe locul 4 la acest capitol, cu venituri de 1505,5 milioane de lei şi a stat bine şi la subvenţii de la Guvern, de unde a primit 148,8 milioane de lei, judeţul Timiş s-a clasat pe locul 5 la pierderi, cheltuind în plus 109,5 milioane de lei. Judeţul Caraş Severin nu stă nici el prea bine, fiind clasat pe locul 9. În 2009, Caraşul a avut venituri de 581.2 milioane de lei, subvenţii de 59,3 milioane de lei şi pierderi de 107,1 milioane de lei. Judeţul Arad, cu venituri de 930,4 milioane de lei şi subvenţii de 82,7 milioane de lei, a avut un deficit de doar 34,4 milioane de lei, fiind clasat pe un ornorant loc 36.
Ostaficiuc bătut de Ioţcu
La aşa performanţe economice ar fi fost de aşteptat ca şi cei care le-au realizat să fie, într-un fel, penalizaţi. Dacă acum guvernul caută manageri din sectorul privat pentru a reducere pierderile companiilor de stat, ar trebui să facă acest lucru şi pentru a-i schimba pe preşdinţii de consilii judeţene neperformanţi. Dar, conform unui alt clasament întocmit de econtext, chiar peşedinţii judeţelor cel mai puţin perfomante au cei mai mulţi bani în conturi. Econtext a realizat un top al banilor pe care îi au preşedinţii de consilii judeţene în bănci, în conturi curente sau echivalente (inclusiv card), în depozite bancare sau în fonduri de investiţii, fonduri de pensii sau alte sisteme de acumulare. În total, banii lichizi ai şefilor consiliilor judeţene se ridică la aproape 6 milioane de euro. Suma ar putea fi mult mai mare pentru că Legea spune că trebuie declarate sumele din conturi şi depozite bancare, din fonduri de investitii, etc. dacă valoarea însumată a acestora depăşeste 5.000 de euro.
Deşi judeţul Timiş se află pe locul 5 la pierderi, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc s-a clasat pe locul 5 la bogăţie cu 128.895 euro în conturi. Cu un judeţ care merge relativ bine (în comparaţie cu altele), Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, este pe locul 3 ca bogăţie, cu sume în conturi ce totalizează 274.565 euro. La dinstanţă uriaşă de află Sorin Frunzăverde, peşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin, cu economii de doar 22.771 euro.
