Acasă Actualitate Bătaie de joc! Festivalul Internațional de Literatură 2022 nu a mai primit...

Bătaie de joc! Festivalul Internațional de Literatură 2022 nu a mai primit finanțare de la Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara

DISTRIBUIȚI

Proiectul FILTM – Festivalul Internațional de Literatură la Vest de Est și la Est de Vest – care în 2022 împlinește 11 ani de existență, nu a mai primit finanțare din partea Centrului de Proiecte Timișoara, instituție subordonată Primăriei Timișoara.

Juriul ales de conducerea acestui centru a considerat că cele 10 ediții ale celui mai important festival de literatură din Vestul României n-au contat și au decis că FILTM nu este… eligibil.

Initial, organizatorii, în frunte cu poetul și omul de televiziune, Robert Șerban, directorul FILTIM, nu au crezut că s-a putut întâmpla asta. Și-au spus că e o glumă. Una proastă rău, dar nu este așa.

Robert Șerban în continuare a spus:

”Fiindcă anul viitor Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană, am tot fost întrebat, de prieteni și cunoscuți din țară și din străinătate (ba chiar și din Timișoara), dacă știu ce evenimente mari/tari se anunță, aici, la noi, pentru 2023. Mai în glumă, mai în serios, răspundeam: Festivalul Internațional de Literatură, ediția a 12-a. Ei bine, nu mai am acest răspuns.

Proiectul FILTM, care anul acesta împlinește 11 ani de existență, nu a primit finanțare din partea Centrului de Proiecte Timișoara, instituție subordonată Primăriei Timișoara.

Juriul ales de conducerea acestui centru a considerat că cele 10 ediții ale celui mai important festival de literatură din Vestul României n-au contat și au decis că FILTM nu este… eligibil.

Recunosc, n-am crezut că s-a putut întâmpla asta. Mi-am zis că e o glumă. Una proastă rău. Cum, când e vorba despre un eveniment cu adevărat important pentru cultura scrisă a Timișoarei, la care, de-a lungul celor zece ani, au participat mii de iubitori de literatură și sute de scriitori de primă mână, de la autori tineri, până la cei consacrați și traduși în zeci de limbi, distinși cu importante premii naționale și internaționale. Apoi, la anul, orașul nostru va fi Capitală Culturală Europeană, are nevoie de evenimente serioase, care să conteze pentru cei care vor veni aici, pentru cei care sunt de aici.

Mi-a trecut consternarea produsă de decizia juriului ales de Centrul de proiecte și am depus contestație la această decizie, crezând că oamenii din juriu (oameni care ar trebui să aibă vocația culturii scrise, cu palmares în cultura scrisă, cu notorietate în acest domeniu, cu un CV din care n-ar avea cum să absenteze cărțile pe care chiar ei le-au scris) vor repara greșeala. Da’ de unde! Contestația noastră, argumentă punctual, se pare că nici n-a fost băgată în seamă.

Acest proiect care a întărit poziția Timișoarei pe harta culturală a României a primit, până acum, finanțare din partea Primăriei Timișoara. De ce? Fiindcă e evident pentru cei care au participat la festival timp de un deceniu că e vorba de un eveniment real. Cum să-ți imaginezi că tocmai în ajunul anului în care orașul nostru ar trebui să-și contureze și mai pregnant profilul cultural și să pună accent, în primul rând, pe evenimentele deja existente, care s-au dovedit cu impact la public, un festival de talia FILTM va fi ignorat de către instituția din subordinea Primăriei Timișoara, creată ca să se ocupe, între altele, de programul viitorului an?

Se cade să scriu câteva nume de scriitori care au onorat Timișoara cu prezența lor, în acești 10 ani: Slavenka Drakulic (opozantă înverșunată a lui Miloșevici și a regimului acestuia), Iuri Andruchovîci (cel mai tradus autor ucrainean al momentului), Viktor Erofeev (opozant „veteran” al regimului Putin, unul dintre cei mai cunoscuți autori din Rusia), Laszlo Krasznahorkai (autor maghiar, laureat al Man Booker Prise, pe lista candidaților la Premiul Nobel), Ludmila Ulițkaia (celebră scriitoare rusă, aflată momentan în exil, voce opozantă a regimului Putin, aflată pe lista candidaților la Premiul Nobel), Serhii Jadan (autor ucrainean, mobilizat pe frontul de război, recent propus pentru Premiul Nobel 2022 pentru civismul textelor sale și atitudinea sa pe frontul din Ucraina), Juan Gabriel Vasquez (unul dintre cei mai bine cotați autori sud-americani), Adam Michnik (cunoscutul scriitor disident și apărător al drepturilor omului din Polonia), Dorin Tudoran, opozant deschis al regimului Ceaușescu, Cetățean de Onoare al Timișoarei, Cătălin Dorian Florescu, unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți scriitori de limbă germană, câștigător a numeroase premii internaționale de literatură, născut la Timișoara, Mircea Cărtărescu, cel mai apreciat scriitor român contemporan, propunerea României pentru Premiul Nobel, Pascal Bruckner (unul dintre cei mai importanți intelectuali și scriitori ai Europei). Pe site-ul FILTM (www.filtm.ro) se regăsesc toți autorii străini și autorii români ai care au participat la festival. Și sunt mulți și foarte buni! Iar lor li se adaugă partenerii fideli ai FILTM: jurnaliști, edituri, posturi de radio-tv, instituții culturale românești.

Centrul de proiecte Timișoara a alocat, anul acesta, la capitolul Cultură Scrisă, un buget mic, raportat la celelalte domenii culturale. Cu toate acestea, în urma afișării rezultatelor am constatat că la Cultură Scrisă au primit finanțare organizatii care au ca obiect de activitate alte domenii, dar au făcut proiecte cu vagi accente pe literatură (arhitectura, muzica etc). Iar bugetele acestor noi proiecte sunt duble și triple față de ceea ce a cerut FILTM. Păi nu e ciudat?!

Iar asta când regulamentul de finanțare a apărut fără să fi fost în dezbatere publică (de exemplu, la Consiliul Județean Timiș regulamentul pentru finanțările pe 2022 stă acum în dezbatere publică). Centrul de Proiecte, o instituție tânără și crudă, a schimbat, în doar cîteva luni, regulile privind definirea proiectelor prioritare: spre deosebire de sesiunea de finanțare de anul trecut, acum a definit „proiectele prioritare” și în termeni financiari, propunând limita minimă de buget de 250.000 de lei. Or, FILTM nu are nevoie de așa o sumă uriașă, pentru că festivalurile de literatură nu costă atât. De ce să cerem aiurea și să tocăm aiurea? Sunt bani publici, oameni buni! Iar acea “limită” de 250.000 lei de cheltuit minim nu exista la aplicațiile de anul trecut.

Am scris în textul contestației faptul că până și azi, când imaginea contează mai mult decât oricând, se văd rapid și grotesc, prin deciziile care se iau, diferențele dintre cei care sunt formați de/în cultura scrisă și cei care au ignorat-o sau nu i-au dat importanță. Se văd diferențele între cei care au răsfoit și cei care au citit și citesc.

FILTM pledează, de 10 ani, pentru citit. Întotdeauna, evenimentul acesta a fost însoțit de cărțile autorilor invitați. Publicul a avut acces la ele, cum a avut acces la textele care s-au citit în cadrul FILTM. Și s-a citit an de an, chiar și în pandemie. FILTM consideră cartea una dintre pietrele de temelie ale umanității și culturii noastre. Iar cartea înseamnă, nu-i așa, chiar cultură scrisă.

Vom continua să facem acest festival și sigur vom găsi sprijin pentru el. Oamenii au nevoie să vadă, să asculte și să citească scriitori importanți. Cititul rămâne un exercițiu intelectual fundamental și formator și suntem datori să-l promovăm continuu.

Ce evenimente mari/tari se anunță aici, în Capitala Banatului, pentru 2023? Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara”, încheie optimist, dar cu amărăciune, Robert Șerban.

 

Comentarii

comentarii