Acasă Special Trei senatori si picatura chinezeasca

Trei senatori si picatura chinezeasca

DISTRIBUIȚI

De Rusalii, romanii au avut onoarea de a fi vizitati de trei senatori americani. Domnii John McCain, Ron Johnson si Christopher Murphy. Acestia au repetat la indigo cateva afirmatii facute frecvent in ultima vreme de trimisii Washingtonului. Legate de coruptie. De teribilul pericolul asimetric generat de noua politica a Moscovei.

De politica de finantare NATO. De absenta unui ambasador american la Bucuresti. Si, evident, ei au vorbit si despre asa-zisa independenta energetica a Romaniei. Imi este greu sa numar si sa spun precis a cata interventie de acest fel este facuta in timpul unui desant la Bucuresti. Dar, cu certitudeine, pot afirma, fara sa gresesc, ca avem de-a face cu un fel de tortura, cunoscuta sub numele de „picatura chinezeasca”.

In ce consta „picatura chinezeasca”? Persoana supusa canoanelor este obligata sa stea nemiscata in timp ce, dintr-un vas aflat la o oarecare inaltime, din cand in cand, cade o inofensiva picatura de apa. Cu timpul, aceasta picatura incepe sa loveasca teasta ca un clopot. Cei care au trecut printr-o asemenea tortura afirma ca durerile sunt atroce. Persoana supusa caznei sfarseste prin a ceda.

Despre coruptie. Toti oficialii americani insista asupra acestui aspect. Si, de cate ori insista, fac si o afirmatie, in mod deliberat, gresita. Si anume ca Parlamentul Romaniei isi sustrage membrii anchetelor facute de procurori. De procurorii doamnei Kovesi de la DNA in care vad, la fel de invariabil, o mare eroina. In realitate, tot ceea ce pot face parlamentarii este sa se opuna arestarii si perchezitionarii la domiciliu a senatorilor si deputatilor. Operatiuni care, la cativa ani de la savarsirea prezumtivelor fapte, de cele mai multe ori, nu au niciun rost. In rest, nimic nu-i impiedica pe procurorii de la DNA sa-si desfasoare si sa-si finalizeze investigatiile. Oare sunt atat de neinformati oficialii americani, incat, rand pe rand, ei gresesc de cate ori se refera la acest capitol? Sincer sa fiu, ma indoiesc. Cred, mai degraba, ca este o greseala deliberata. Dar atunci de ce oare simte Washingtonul nevoia sa-i culpabilize pe parlamentarii romani? Nu cumva acestia ar trebui tinuti sub control?

Politica Moscovei poate fi cu adevarat periculosa in statele est-europene. Si este real faptul ca, de la Kremlin, a fost declansat un razboi asimetric. Intemeiat pe acaparari economice, pe influenta financiara, pe suprematie energetica. Din acest punct de vedere, ar putea sa faca sens apelul, extrem de insistent si de explicit, la lupta impotriva coruptiei, pentru ca, in absenta sanctionarii sub orice forma a operatiunilor de penetrarea a capitalului rusescu in economia Romaniei, insotita de, afirma americanii, coruperea unor oficiali de la Bucuresti, Statele Unite ar putea pierde razboiul economic cu Moscova in aceasta parte a lumii. Asa ca, iata, ar fi de inteles si de ce Parlamentul ar trebui sa fie tinut sub control de un procuror sef decorat de Washington.

Si daca tot ne aflam intr-un razboi asimetric cu Moscova, atunci europenii ar fi cazul sa-si indeplineasca, in fine, obligatia de a pune la bataie, pentru inarmare, doi la suta din produsul intern brut. Pana una-alta, singurul stat care s-a aratat dispus sa-si creasca treptat bugetele destinate apararii este Romania. Iar romanii sunt batuti la cap pe aceasta tema, utilizandu-se picatura chinezeasca, pentru ca solicitarea sa ajunga sa bata ca un clopot in capul celorlalti guvernanti europeni. Daca fraierul tot plateste pentru a fi aparat de NATO, fraierul american, care pune la bataie un miliard de dolari, si fraierul roman, care isi creste contributia NATO, atunci, iata, avem o dovada ca politica Bucurestiului poate fi teleghidata. Ca o drona. In sensul ca lucrurile merg bine chiar si in conditiile in carea birocratia de la Washington intarzie scandalos de mult, spre regretul celor trei senatori, sa numeasca un ambasador american la Bucuresti.

Si corolarul, evident, este un text pe care il auzim atat de des, incat si-a facut cu siguranta partie, daca nu cumva chiar gaura, in cortexul memoriei colective. Este vorba de independenta energetica a Romaniei. Din nou, trimisii Washingtonului ne asigura ca, daca binevoim sa acceptam exploatarea masiva a gazelor de sist, devenim independenti de Moscova. Si, din nou, nimeni nu ne spune cum. Daca Chevron va extrage gazele de pe teritoriul Romaniei, de cati metri cubi vom putea noi beneficia in mod gratuit sau la un pret – din gazul totusi al nostru – care sa fie atat de competitiv, incat sa ne asigure independenta? Si daca Exxonul va face acelasi lucru in Marea Neagra, pe platoul nostru continental, de cati mertri cubi de gaz vor beneficia romanii? Se intelege ca, pentru a deveni independenti energetic, trebuie sa evitam cu orice pret penetrarea in aceasta importanta zona, legata de propriile noastre resurse nationale, a companiilor rusesti care apartin inamicului comun asimetric.

Daca strangem laolalta toate aceste picaturi chinezesti, vom constata si de aceasta data ca trimisii Washingtonului ne transmit, de fapt, un mesaj care, fara a fi tradus cu rea-credinta, suna cam in felul urmator: „Creati-ne noua toate facilitatile posibile, pentru ca, exploatand gazele de sist romanesti, sa vindem energie intregii Europe, scotand-o, sub acest aspect, de sub umbrela Moscovei. Votati in Parlament, fara intarziere, legile necesare declansari acestei ofensive geostrategice. Daca nu, veti avea de-a face cu decorata doamna Kovesi.”

Sursa: CorectNews

Comentarii

comentarii