Suma de 6,5 miliarde de euro pentru sistemul de irigații, desecări și combaterea eroziunii solului e pe agenda discuțiilor la Comisia Europeană, de la Bruxelles. De aceea, acum, trebuie să luptăm cu adevărat pentru că anul acesta să nu o mai pierdem, cum s-a întâmplat, în 2021. E o veste foarte bună ce vine de la Bruxelles.
“Da, vom reuși…!”
Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a transmis acest mesaj către fermierii din Banat prezenți la Timișoara, cu prilejul reuniunii din această vară, la Universitatea pentru Științele Vieții, fosta USAMVB.
Tema dezbaterii a fost ”Oportunități și riscuri pentru o agricultură românească rezilientă și performantă”. La eveniment au participat reprezentanți ai MADR, ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, membri din conducerea AFIR, APIA, agricultori din județele Timiș, Arad și Caraș Severin, reprezentați ai mediului academic.
Mesajul optimist al lui Ciolacu nu s-a oprit aici. El a mai atras atenția că, tot în acest an, România poate să înainteze Comisiei Europene argumente puternice, pentru a obține mult mai multe fonduri extrem de necesare agriculturii, mai ales că a dovedit că în ultimii 10 ani a avut o creștere a producției agricole spectaculoasă. Țara noastră, prin reprezentanții ei la Bruxelles, poate solicită o concentrare a finanțărilor europene pentru asigurarea infrastructurii de irigații, care va crește predictibilitatea pe viitor și va scădea riscul ca producția să fie afectată de secetă și temperaturi extreme, ca în 2022. Pe lângă dezvoltarea sistemului național și local de irigații în agricultură, este nevoie de bani și pentru construcția centrelor de depozitare, pentru pregătirea fermierilor să poată adopta noile modele de management pe tehnologii noi, astfel încât să se poată crea o stabilitate, mai ales că se tot vorbește de o posibilă criză alimentară.
CFRO și-a arătat convingerea că vom reuși să atragem fondurile promise de la UE pentru dezvoltarea sistemelor de irigații în agricultură României, deși în 2021 au fost respinse de Comisia Europeană. Pandemia COVID19, războiul din Ucraina și seceta, care a lovit devastator agricultură românească de două ori în trei ani, au arătat decidenților de la Bruxelles și celor din România că avem un sector agricol care se încăpățânează să funcționeze cu succes, dar are nevoie și de investiții strategice. Din discuțiile pe care Ciolacu le-a avut la Bruxelles, mesajul a fost că șefii Comisiei Europene au înțeles situația din țara noastră, dar trebuie argumentate bine propunerile pe care le înaintăm pentru acest tip de finanțări și imperios trebuie respectate condiționalitățile de mediu și climă. “Înainte de conferință, am fost întrebat de jurnaliștii din Timișoara dacă vom reuși că anul acesta să nu mai ratăm acești bani, iar răspunsul meu a fost: “Da, vom reuși să atragem aceste fonduri extrem de necesare de peste 6 miliarde de euro pentru implementarea sistemului de irigații în agricultură românească!”.
Incredibil: exportăm grâu și importăm pâine
Astfel, la Timișoara, s-a încheiat un ciclu de întâlniri și dezbateri care au avut loc de- a lungul anului agricol, început tot la USAMVB, în vara anului 2021. Cu acest prilej, a fost prezentat și noul președinte al CFRO, timișeanul Nicolae Apopi, care și-a prezentat obiectivele de viitor. El îl înlocuiește pe Laszlo Becsek. Semnalul de alarmă transmis de CFRO de la Timișoara a fost că, avându-se în vedere aceste conjuncturi extrem de dure și riscante din ultimii doi ani, agricultura a ajuns la o răscruce nu numai în România, ci la nivelul întregii Europe. Prin urmare, este nevoie de eforturi mari din partea autorităților și a fermierilor pentru a face o agricultură performanță și rezilientă, în raport cu amenințările tot mai mari la care este obligată să facă față: criza COVID19, seceta extremă și efectele războiului. Are agricultura României un model de dezvoltare? Are o tânără generație de fermieri? E capabilă România să aleagă drumul corect în această răscruce? Inovație sau tradiție? La toate există un singur răspuns: inovație, progres.
În 10 ani, România a avut o rată de creștere de 10,4% pe an la principalele culturi vegetale la nivelul producției agricole. E adevărat a crescut productivitatea, dar mult prea puțin raportat la alte țări din UE. Cheltuielile au crescut cu 4,2% asociate tehnologiilor folosite pe fiecare ha pentru culturile vegetale, în condițiile în care randamentele au crescut cu 10% și producția tot cu 10%. Asta înseamnă că fermierii sunt foarte buni și știu să își facă meseria. În raport cu Franța, Germania Polonia sau Italia, unde se lucrează mari suprafețe agricole, România se situează în față Poloniei, se apropie de Germania și se află sub Franța, care ne depășește ca suprafață agricolă, tehnologie și randament. Totuși, ne aflăm în clasamentul primelor 10 țări care exportă cereale. În 2022, au fost recoltate 9 milioane de tone de grâu și se preconizează că vor fi 8,5 milioane tone porumb, la o estimare de 14,5 milioane tone. Așadar, o scădere brutală, din cauză că lipsește sistemul de irigații, în agricultura României. Ciolacu a mai arătat că mai avem o problema: un deficit serios la balanță comercială, în ceea ce privește produsele agroalimentare.
Ce înseamnă asta? Procesăm prea puțin și obținem o valoare adăugată redusă din materia prima pe care o producem. Grav este că exportăm materie primă și importăm adesea produse finite, obținute chiar din acea materie primă. Importăm mult prea multă carne de porc, în proporție de 70%, din consumul intern, cartofi 60%, dar și multă brânză și alte produse lactate și de panificație, în condițiile în care agricultură româneasca are o producție de grâu foarte bună an de an. Exportăm prea multe animale, grâu, rapiță, semințe de floarea soarelui sau porumb și importăm, evident, produse finite de multe ori din materia primă exportată din România. Incredibil! Exportăm grâu de foarte bună calitate și importăm pâine înghețată! “Acestea sunt argumente în favoarea noastră că putem face mai mult și mai bine, fiindcă avem fermieri capabili, cu condiția să existe un cadru legislativ predictibil și axat pe activitatea agricolă în mod eficient”, a fost una dintre concluziile dezbaterii de la Timișoara.
Riscurile și speranțele…!
În 2019, a fost o creștere economică și agricultura a funcționat. În 2020, se făcea reforma PAC, a venit pandemia și s-a închis totul. A fost secetă și blocaj economic, iar agricultura a fost calamitată în proporție de 25%. În 2021, reforma PAC a fost adoptată, PNRR nu a inclus agricultura. COVID19 a avut un impact negativ extraordinar cu efect devastator asupra prețurilor inputurilor și motorinei, precum și asupra sectorului energetic care a produs o majorare în lanț a prețurilor. Cu toate acestea, producțiile agricole au fost excepționale. A fost poate cel mai bun an pentru agricultura din România din ultimii 30 de ani. În 2022, Planul Național Strategic trebuie să fie adoptat cu schimbări mari în ceea ce privește agricultura. E o mare șansă pentru România și e trist și grav că există război aproape de granița noastră. E o bună oportunitate pentru România să acorde o mai mare importantă unui sector pentru care fermierii au demonstrat că pot să facă multă producție și de calitate. Ciolacu a mai subliniat faptul că una dintre provocările majore pentru agricultura românească este faptul că nu există o strategie de promovare a unui produs autohton românesc cu prioritate în rafturile magazinelor.
De aceea, Guvernul României trebuie să adopte măsuri de sprijin pentru ca fermierii să își asigure stabilitatea financiară. Industria de procesare alimentară este departe de potențialul pe care îl poate avea. Peste toate a apărut criza forței de muncă în agricultură ce persistă de mai mulți ani, strâns legată de problema populației, în scădere și a migrației românilor către țările bogate ale UE. Conform ONU, România până în 2050 va pierde 30% din populație, față de 1990, cu un efect negativ foarte mare asupra forței de muncă în agricultură. Deja de mai mulți ani, fermierii nu găsesc mână de lucru, iar criza se adâncește. Există o populație îmbătrânită care activează în agricultură și din urmă vin puțini tineri interesați de acest sector. Fenomenul schimbărilor climatice s-a accentuat și pune la grele încercări agricultura și o presiune foarte mare pe ambițiilor de protejarea mediului asumate de Comisia Europeană. De asemenea, există dificultăți în accesarea creditelor, iar terenurile sunt foarte fragmentate ceea ce impactează negativ asupra fermierilor de a investi în sisteme de irigații, procesare și achiziția de utilaje agricole performante.
