.jpg)
A murit Marius Tudose. Marius Tudose a fost înmormântat. Luptători, oameni în trecere, familia, prietenii, grupul lui Marius, toţi, în Piaţa Operei, vineri, ora 13. Lacrimi, regrete, amintiri. Marius Tudose va fi, şi el, aşa cum merită, erou recunoscut al mişcărilor antiBăsescu, la Timişoara, dar şi la Bucureşti. Lume multă şi… multă lume. Într-o parte a pieţei centrale, Dan Diaconescu (chiar în direct) a fost, şi el la Timişoara. A fost ca o umbră, la propriu şi la figurat. Umbra lui Băsescu era peste tot. Era prin DD, era prin imaginea cortegiului, era printre oameni. Umbra lui Băsescu era rece ca moartea, înfricoşătoare ca o parte a morţii, era influenţa nefastă asupra energiilor timişorenilor din stradă. Umbra lui Băsescu este răul însuşi, ca şi el, este rânjetul hă-hă-it al celui care chiar se crede „fiul ales”, după modelul Ceauşescu, Hitler şi alţii. Umbra rece a fost acolo, în Piaţa Operei şi s-a hlizit batjocoritor la noi, „viermii” din stradă, care aveam o lacrimă pentru Marius Tudose. S-a mai dus un om, un luptător convins de idealurile proprii şi ale celor care nu-l mai vrem pe Băsescu, ironia sorţii României din ultimii şapte ani. Omul acesta nu contenea să alerge între Timişoara şi Bucureşti, pe traseul morţilor lui Băsescu. S-a sacrificat! Şi-a dat, practic, viaţa, în lupta împotriva unui regim obosit şi apăsător. Românii nu mai suportă minciuna, nici dispreţul, nici ipocrizia. Gata! Imaginea umbrei este tot mai pală, mai caraghioasă, dar ea încă persistă, ştim asta! Se simte şi în felul în care se mişcă, aproape amical, jandarmii, care au devenit martorii vii ai Pieţei Operei (Victoriei), dar şi ai Pieţei Universităţii. Se lasă călcată în picioare de oamenii vii, care nu mai renunţă la luptă. Există o energie pe care nimeni nu o va mai putea opri. Este umbra care, şi ea, s-a săturat să mai umble bezmetică într-o lume care nu o mai vrea. Moartea lui Marius Tudose l-a mai adus, cum spuneam, pe DD la Timişoara, care a avut grijă să polarizeze atenţia lumii. Habar nu am dacă asta e bine sau rău, ştiu că nimeni de la putere nu a fost acolo, nu a avut curajul să pună o lumânare la catafalcul lui Marius. S-au temut de propria lor umbră!
