Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara a fost sesizat despre faptul că la SC Muller Guttembrunn Recycling Timişoara a avut loc un accident de muncă mortal, în data de 11 decembrie 2007. Societatea are ca obiect principal de activitate recuperarea deşeurilor şi resturilor metalice reciclabile. Accidentul a avut loc în în cadrul compartimentului de producţie la locul de muncă, unde se colectează – presează deşeurile din carton.
Marcela Dragoescu lucra la controlul tehnic de calitate (CTC) şi urmărea calitatea mărfii descărcate de o maşină. Ea s-a pus să scrie ce a constatat. Atunci, un alt utilaj condus de către Robert Bălaşa a trecut peste ea şi a strivit-o. Din 2007 până în prezent au avut loc cercetări peste cercetări şi au fost date mai multe sentinţe pentru a se răspunde la întrebarea: “Cine este vinovat de accidentul mortal – decedata, Marcela, sau conducătorul utilajului, Robert Bălaşa?”
Acuzatul a primit neînceperea urmăririi penale
După cum se ştie, dacă omul are nefericirea să jungă la justiţie, să afle adevărul, are şanse mari să nu-l afle niciodată. Prin urmare, până acum, s-au dat trei sentinţe. Prima, în februarie 2009, prin care s-a decis că asupra lui Bălaşa să nu se înceapă urmărirea penală, fiindcă nu este îndeplinită condiţia cerută de infracţiune, privind raportul de cauzalitate între fapta comisă şi producerea rezultatului. Soţul femeii a făcut recurs, dar în aprilie i-a fost respins recursul. “Ultima a fost dată în 5 august, dar nu ştiu ce conţine. Mi s-a spus că e bună, în favoarea mea”, a declarat Ioan Dragoescu (foto), soţul femeii decedate. Omul susţine că este clar că asupra singurului martor existent al accidentului se fac presiuni mari să nu vorbească, de aceea există mai multe variante ale morţii femeii. “I-am spus că, fiindcă a fost coleg cu soţia mea şi s-au înţeles foarte bine, să spună adevărul, să nu mintă. Mi-am dat seama că s-au dus la el şi l-au ameninţat că îl dau afară, îl lasă fără serviciu şi salariu. De exemplu, mi-a spus că soţia mea a văzut maşina cum este descărcată, apoi după ce maşina a plecat ea stătea să scrie ce s-a descărcat. Când a văzut că utilajul de descărcare a virat spre ea a fugit spre el. În altă declaraţie, se spune că soţia mea venea în fugă spre utilaj şi făcea semne. Lucru neadevărat. I-am spus să îmi explice cum poţi să mori trecând în fugă prin spatele utilajului. Cum poţi să cazi pe spate când fugi? Cazi pe burtă, nu pe spate”, a declarat Dragoescu.
“De ce o ţineţi ca un câine, fără lumânare, fără nimic?”
Cu 10 minute înainte de a fi strivită, Marcela a vorbit la telefon cu Ioan, să îi aducă nişte hârtii, aşa că vestea morţii ei l-a şocat pe soţ, când l-au sunat de la firmă, să vină că femeii îi e rău. “Mi-am dat seama să s-a întâmplat ceva grav. Când am ajuns sus, plângeau toţi. Când i-am văzut că plâng, i-am întrebat: “Să nu îmi spuneţi că Marcela a murit! Ba da, a murit!”, mi-au spus. “Duceţi-mă la nevastă-mea!” Când m-am dus acolo, soţia mea era cu creierii scoşi pe caldarâm, cu sângele împrăştiat. Ploua în ziua aceea. Era rece. “De ce o ţineţi ca un câine, fără lumânare, fără nimic?”, i-am întrebat. Între timp au trimis după o firmă de pompe funebre. Mai târziu am aflat că au vrut să îi însceneze că Marcela ar fi vrut să se sinucidă. Când am aflat, am depus cerere şi au refăcut cercetarea”, a povestit soţul.
