Producţia de cereale bio din România este controlată aproape în întregime de investitori străini care au pus în aplicare modele de business diferite pentru a avea succes. În judeţul Arad, spre exemplu, se face agricultură eco fie cu multă muncă manuală, fie aproape în întregime mecanizat. Exploataţia familiei Häni din Elveţia foloseşte în jur de 20 de muncitori din zona Firiteaz, în timp ce ferma Araderbio are nevoie cu precădere de tractorişti. Patronii Araderbio, un cetăţean olandez şi unul maghiar vor să investească 2 milioane de euro într-o moară de piatră.
În judeţul Arad funcţionează două dintre cele mai mari exploataţii bio din România, indică datele furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţia de Plăţi pe baza suprafaţei declarată la plată în Campania 2016. Trecute la capitolul exploataţii bio de legume în bazele de date ale instituţiei, în judeţul de graniţă cele două ferme cultivă însă cu preponderenţă cereale, grâul spelta, un strămoş al grâului comun caracterizat printr-un gustul intens similar celui de nuca, găsindu-se pe sute de hectare. ” Noi legume nu producem deloc, trebuie să fie o greşeală. Baza sunt cerealele la noi, dar avem şi ceva plante pentru ceai şi muştar. Cultivam grâu pe 100 de hectare, grâu spelta pe 160 de hectare, ovăz pe 90 de hectare, mazăre furajeră pe 80 de hecatre şo măsăroce pe alte 80 de hectare. În total avem avem aproximativ 550 de hecatre de teren cultivat. De asemenea, în conversie avem 8 hectare în anul al doilea şi alte 50 în primul an”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Christian Häni, unul dintre proprietarii fermei Farmland (SC Bio Farmland Betriebs SRL). Acesta a venit în România în 2004 după absolvirea facultăţii de agronomie din cadrul Universităţii Zolikofen din Elveţia şi lucrează împreună cu familia sa , prontre care şi fondatorul fermei din Firiteaz, Theo Häni, un bancher elveţian care a lucrat pentri Credit Suisse timp de 22 de ani.
Per total, familia exploatează cu ajutorul tehnologiilor de ultima oră în jur de 1000 de hectare de teren, are în jur de 20 de angajaţi şi planuri de a investi în continuare în tehnologie. ” Nu mai doriom să cumpărăm teren anul acesta, pentru că dorim ca ceea ce facem să facem mai bine. Dorim utilaje mai performante pentru a putea lucra totul la timp. Ne gândim şi la culturi noi precum floarea soarelui şi soia şi sperăm să dobândim experienţă şi cu acete plante”, mai spune administratorul fermei potrivit căruia anul trecut business-ul a fost unul în creştere, fără a oferi vreo cifră.
Compania lucrează cu 20 de angajaţi din localitate şi vinde mare parte din marfă în Elveţia şi Germania. “Vindem şi în România, în general produse ambalate, produse finite cum ar fi ceaiurile, făina şi muştar, pentru că avem şi 2-3 hecatre cultivate cu muştat”, a mai declarat acesta.
Tot în judeţul Arad, la Zerind, doi investitori străini, olandezul Bombeld Bernardus Petrus Maria şi cetăţeanul ungar Szemerey Gergely Andras au dezvoltat o fermă bio de cereale ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de hectare. Terenul, administrat de companiile Bioventura Agricol SRL şi Araderbio SRL, potrivit termene.ro, este arendat pe perioade de 10 ani şi mare parte este deja certificat ecologic, restul fiind în conversie.”Compania Bioventura Agricol SRL exploatează în sistem ecologic 360 de hectare de teren, din care 160 sunt deja certificate, iar restul în conversie. Avem însă şi o altă firmă, Araderbio SRL, care administrează 680 de hecatre cultivate tot cu cereale bio. Producem în mare parte grâu spelta ( strămoşul grâului comun cu un gustul intens similar celui de nuca n.red) pe care l-am cultivat pe aproximativ 500 de hectare, mazăre furajeră şi măzăriche”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Klasa Flavius, administrator Bioventura potrivit căruia cerealele au ajuns anul trecut în Italia, prin traderul Etea Organic, prezentă pe pieţele din Italia, Franţa, Anglia, Albania şi România. “Anul acesta avem tratative cu cumpărători din vestul Europei, dar şi din România”, mai spune Klasa care vorbeşte şi despre planurile de investiţii ale celor doi investitori.
Bombeld şi Szemerey au gândit un proiect de 2 milioane de euro cu fonduri europene pentru achiziţia de utilaje agricole, un depozit şi o moară tradiţională de piatră. “Avem un proiect cu finduri europene în valoare totală de 2 milioane de euro pe care l-am depus la AFIR. Patronii firmei au dorit să fie tradiţionali, de aceea au optat pentru o moară de piatră”, a mai espus Klasa care a explicat şi care sunt avantajele şi dezavantajele unei culturi bio. “Într-o cultură bio investim mult mai puţin decât într-una obişnuită, pentru că nu folosim niciun fertilizator şi facem mai puţine lucrări. Producţia este însă mult sub cea cinveţională. Anul tercut am obţinut, spre exemplu, 1,5-1,7 tone la hectar (faţă de o medie de 4 tone la hecar în culturile obişnuite n.red), iar preţurile nu sunt cu peste cele din agricultura tradoţională. Preţul din 2016 a fost de aproximativ 300 de euro tone de grâu spelta. Cultura este convenabilă însă pentru că ne ajuta şi subvenţiile”, a mai declarat inginerul.
Potrivit datelor termene.ro, în 2015, Bioventura Agricol SRL a raportat afaceri în valoare de aproximativ 690.000 de lei, în timp ce Araderbio SRL a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 930.000 de lei.
