Lucrările realizate de firma care a câștigat contractul cu cei de la Consiliul Județean Timiș pentru reabilitarea Conacului Mocioni de la Foeni au fost deja realizate în proporție de 15%. Au fost intervenții, în principal, pentru eliminarea intervențiilor neconforme realizate asupra clădirii în anii comunismului, tencuială de ciment care dăunează cărămizii, ziduri realizate în plus, eliminarea unor utilaje și cuptoare vechi. De asemenea, se lucrează la reabilitarea acoperișului. Va urma intrarea restauratorilor pe șantier.
De Paști, anul viitor, autoritățile județene vor să inaugureze castelul Mocioni, reabilitat, de la Foeni. Premisele sunt bune, constructorul care reabilitează clădirea, o lucrare cu adevărat monumentală, e deja înaintea termenului programat. Sunt 17 milione de lei, bani nerambursabili, acordați din ”Fonduri Norvegiene”, prin Programul Ro-Cultura, care vor susține aducerea conacului din Foeni la gloria de altă dată, dar cu dotări moderne.
”La Foeni, la acest obiectiv de interes, nu doar județean, ci și regional sau chiar național, pentru că vorbim de un obiectiv de patrimoniu, de importanță pentru zona noastră a Banatului, una dintre cele mai vechi clădiri din Banat, realizat într-un stil neo-clasic și construită în secolul al XVIII-lea, având o valoare patrimonială incontestabilă pentru patrimoniul cultural județean, dar și național. Ce vrem să facem aici, la conacul Mocioni, această clădire care a stat în paragină vreme de decenii sau a fost folosit într-un mod impropriu, având aici alte activități, decât cele care să pună acest element de patrimoniu la adevărata sa valoare, în conformitate cu destinația pentru care a fost construită această clădire. Noi dorim să redăm clădirii această frumusețe de odinioară și să o includem într-un circuit turistic și cultural care să permită aici, în acest loc să renască această zonă, pentru că ne referim nu doar la aspectul ce derivă din valoarea artistică și de patrimoniu a clădirii, ci și la aspecte ce țin de dezvoltarea economică a localității și a întregii zone”, a declarat, joi, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.
În viziunea oficialului, acțiunile cu rol cultural pot ajuta la dezvoltarea întregii zone. El probabil supralicitează un pic situația și vorbește chiar de sute de mii de turiști veniți în localitatea timișeană de graniță.
”Dorim să facem din cultură, mai ales acum în anul în care Timișoara deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, un motor de dezvoltare economică. Poate părea ciudat pentru unii care nu cunosc elementele practice, cum putem să facem acest lucru, dar am să explic acest lucru. Prin cultură putem atrage interesul asupra zonei, a sute de mii de turiști anual, putem să creăm un ecosistem de antreprenori culturali, de operatori culturali care să vină și să creeze aici, în acest spațiu timișean și nu în ultimul rând serviciile și elementele conexe ce țin de domeniul HoReCa sau al restaurantelor , al ghizilor turistici care pot să vină să completeze acest nou vector de dezvoltare care poate fi cultura. Faptul că suntem la Foeni, într-o zonă unde dezvoltarea industrială lipsește și singurele surse de venit pentru cetățeni sunt fie instituțiile publice locale sau agricultura, revitalizarea, refuncționalizarea și modernizarea acestei clădiri, în acest spațiu de frontieră, poate să constituie clar un avantaj și asta ne dorim să construim aici, la Foeni, un centru cultural de importanță euroregională, pentru că suntem la granița cu Serbia, și așa cum ne gândim noi, dorim să deschidem această graniță, să o facem permeabilă, mai întâi pentru domeniul cultural, dar ne interesează categoric și partea economică, cât mai multe schimburi de mărfuri, de persoane care să tranziteze frontiera cred că este în beneficiul nostru în primul rând”, mai spune Nica.
Lucrările care trebuie executate sunt cu adevărat complexe și trebuie să elimine ani buni de intervenții neconforme, executate asupra clădirii, în anii comunismului, dar și după1989.
”Când discutăm despre reabilitarea și refuncționalizarea acestei clădiri ne referim în principal la renovarea și consolidarea clădirii. Aici avem deja constructorul de șantier și a început cu decopertarea curții, cu trasarea viitoarelor alei, cu partea care ține de iluminat arhitectural care sunt deja pe șantier în mare parte executate. Sunt decopertări și refaceri la nivelul acoperișului. În interior avem dată jos tencuiala. Pe o porțiune de 2 la sută încă mai trebuie să facă acest lucru din întreaga clădire, dar în mare parte acest lucru este realizat, urmând a se reface conform proiectului tehnic. Ce dorim să facem aici, la Conacul Mocioni, pe partea de revitalizare? Dorim să creăm un un punct muzeal care să reinducă în mentalul colectiv, nu doar al comunității locale , dar și cel al timișene și al oricărui vizitator care va trece pragul acestui edificiu, atmosfera originală din vremea familiei Mocioni care locuia aici”, spune oficialul.
Acțiuni culturale tabere de creație, toate sunt avute în vedere pentru a pune în valoare conacul Mocioni.
”Dorim să avem mai multe evenimente culturale an de an, rezidențe artistice, tabere de creație în care să creeze în acest spațiu, cred, cu o puternică inspirație pentru cei care vor veni aici, elemente artistice de care să ne folosim, pentru că dorim să păstrăm ceea ce se va crea aici și să facem practic un muzeu viu aici, la Foeni, în curte, în interior, în toate aceste facilități pe care clădirea le va pune la dispoziție. Dorim să avem o clădire mobilată complet, să avem o bibliotecă, o sală de spectacole, un spațiu pentru vernisaje, o cafenea, pentru că e foarte important să avem și serviciile conexe, atunci când vine un vizitator aici să aibă în clădire absolut tot ceea ce are nevoie pentru o experiență deosebită. Nu în ultiul rând, ne gândim să facem niște evenimente deosebite, mă gândesc la brunch-uri, mă gândesc la poate un bal în costume de epocă sau alte manifestări moderne”, a mai subliniat Nica.
În prezent, stadiul lucrărilor a ajuns la 15% din total, se lucrează la decopertarea tencuielii de cinemn existente, realizată în anii comunismului, care dăunează cărămizii din care e făcută clădirea, la acoperiș, la refacerea unora dintre ziduri, la refacerea plafonului și a podelelor. S-a mai lucrat și la realizarea instalațiilor sanitare. Munca dificilă de abia începe, atunci vor intra pe șantier și restauratorii.
