”Eu insist să cred că e despre simț civic, dar instituțiile statului par a fi de părere că-i despre cât sunt eu de căpos și despre cum trebuie să fiu eu amendat pentru chestia asta. Nu contează pentru ce motiv, important e să fiu amendat”, spune timișoreanul.
Timișoreanul a povestit întâmplarea pe grupul de facebook ”Cetățean în Timișoara. Pretențios”.
”În seara asta am ieșit să-mi scot câinii la plimbare. La întoarcere, pe la 12 noaptea, în intersecția de la Prințul Turcesc a avut loc un accident auto. Un tip cu o dubă a intrat într-un Polo. Doar pagube materiale. N-am prea văzut accidentul propriu-zis, dar auzind o voce de femeie puțin agitată și văzând că din dubă se dau jos vreo 6 oameni care s-au pus în jurul tipei am zis că mă opresc acolo să încerc să mă asigur că n-o iau ăia pe sus să o amețească să scrie prostii prin procesul verbal. Fata avea 21 de ani, deci fără prea multă experiență la volan, deci săraca era toată speriată. Bine, cred că și eu aș fi fost dacă dădea o dubă în mine, din lateral, în ușa din dreptul locului șoferului. În fine.
O întreb dacă se simte bine, dacă s-a lovit, dacă e totul în regulă. Zice că e ok. La cei din dubă la fel. Bun, deci doar pagube materiale. Le spun să facă poze și să tragă mașinile din intersecție pentru a nu bloca traficul (încă mai era ceva trafic, deși era aproximativ 12 noaptea). Pentru că nu se înțelegeau pe cine e vinovat, ambii șoferi refuzau să mute mașinile din intersecție. Fata din Polo și-a sunat părinții, probabil pentru că-n sperietura momentului nu știa ce trebuie să facă.
Bulevardul fiind relativ circulat și mașinile din incident blocând cam o bandă și jumătate, celelalte mașini treceau pe unde apucau. Tipa vorbea mai departe cu părinții la telefon, ăia din dubă vorbeau către ea ‘că nu că ei au intrat pe verde, că tu de unde veneai, că…’ și în acest timp, celelalte mașini fie se strecurau pe lângă (cele mici), fie se băgau pe contrasens pe după refugiu și riscau să genereze accidente sau se urcau pe bordură, fie stăteau blocate în intersecție. Insist să facă poze și să mute mașinile, șoferii refuză în continuare. Întreb dacă a sunat cineva la 112 / Poliția Rutieră Timiș să raporteze incidentul. Îmi spun că nu.
Ok. Sun eu. ‘Bună seara, în locul X, accident, nu-s victime, dar circulația este blocată / îngreunată pentru că șoferii refuză să mute mașinile din loc. Vă rog să trimiteți pe cineva pentru a rezolva problema.’
112: ‘Dacă nu-s victime atunci nu trebuie să vină Poliția.’
Căposul: ‘Ok, dar intersecția este în continuare parțial blocată. Mă gândesc că vă interesează chestia asta că no, rolul Poliției Rutiere e să se asigure că traficul se poate desfășura în condiții corecte, nu?’
Mă ia tipul de la Rutieră la întrebări că dacă am carnet, că nu știu care sunt regulile? Eu insist că înțeleg ce spune, dar intersecția blocată e problema, iar eu nu pot să mut mașinile lor. ‘Eu v-am sunat să vă spun că o intersecție pe care voi o aveți de gestionat e blocată parțial.’
Dă tipul puțin din buze, face pe deșteptul, fac și eu, dar e ok, trimite un echipaj. Trece și o salvare pe lângă. I se spune șoferului că nu-i nevoie, că nu e nimeni lovit. Merge mai departe.
Vine Poliția după câteva minute, chiar în momentul în care o parte din grupul din dubă se urcă într-un Uber și pleacă de la locul accidentului. Poliția îmi cere buletinul. Îl dau. Că eu nu știu că nu trebuie să vină Poliția dacă accidentul e fără victime?… Amendă pentru apel fals la 112.
Îi spun că nimic din ce-am spus la 112 nu e fals. „Am transmis că a avut loc un accident, că nu sunt victime, că există doar pagube materiale, dar că intersecția este blocată și că șoferii refuză să mute mașinile, deci trebuie să vină cineva să descâlcească situația. Nici unul dintre lucrurile de mai sus nu sunt false, după cum puteți constata și dumneavoastră”.
„Da, dar ai insistat să fie trimis un echipaj.”
“Da, și am făcut asta pentru că intersecția e blocată parțial. După cum ați constatat când ați venit.”
[pauză]
“Hmmm. Câinii ăștia din ce rasă sunt? Sunt periculoși?
“Viszla”
“Aveți carnetele lor de sănătate la dvs.? De ce n-au botniță?”
“Nu am carnetele la mine. Nu se încadrează la rase periculoase.”
“Păi și eu de unde să știu dacă sunt o rasă sau alta? Ce, eu știu 100 de rase de câini?” [Încă n-am înțeles de ce faptul că el nu știe ceva ar implica o obligație pentru mine. Dacă trebuie să car câte-o hârtie după mine pentru fiecare lucru pe care nu-l știe nu-știu-ce autoritate publică…]
“Nu știu, dar n-o să mă plimb cu un biblioraft de documente după mine când ies la o plimbare…”
Sun pe cineva să-mi aducă certificatele de sănătate ale câinilor. Se uită la ele, face poze. Constată că sunt ok. Mi le dă înapoi.
Între timp, celălalt polițist adună actele de la șoferi. Constată că duba nu avea asigurare valabilă. Decide să-i rețină plăcuțele de înmatriculare. Polițiștii le spun șoferilor să mute mașinile pentru a debloca intersecția.
Ajung părinții tipei. Alte discuții în cerc despre incident. În fine. Se rezolvă, merg mâine să facă actele la Rutieră.
Mai rămâne problema cu mine, că cică am sunat aiurea. Redactarea Procesului Verbal de către agent durează vreo jumătate de oră. Se duce agentul în mașină să-l scrie liniștit, în timp ce colegul rămâne afară. Procesul Verbal scris de agent conține ceva de genul “alertând fals organele de intervenție”, deși absolut tot ce am spus în apelul la 112 a fost și este adevărat și a fost constatat și de agenții de Poliție veniți la incident. Cumva, faptul că am insistat că intersecția trebuie deblocată este o alertă falsă. În fine. Am insistat ca pe Procesul Verbal să se facă mențiunea ‘consider că procesul verbal este abuziv’, lucru refuzat de către agent în mod la fel de repetat.
2000 de lei amendă, cu posibilitatea de a plăti 1000 de lei în 15 zile. N-am primit copia procesului verbal, că cică se grăbeau.
Cică dacă vreau pot să fac contestație în instanță. Că n-o, timpul meu petrecut în deplasări pe ruta Iași – Timișoara, zilele libere pe care trebuie să mi le iau ca să merg in instanță, timpul petrecut ”amboulea” în instanțe timpul risipit al instanțelor care și așa sunt supra-agomerate, toate astea nu contează.
‘Am pixul, am insigna, am scris PV-ul, acum să te mai văd eu dacă te înveți minte sau nu să nu mai insiști aiurea.’
Cum ziceam, incidentul a avut loc pe la ora 12 noaptea, deci cam pe când se jucau prelungirile la Franța – Portugalia. Și eu căpos, insistam să vină cineva să degajeze intersecția. Păi plânge Ronaldo și mie-mi arde de sunat la 112? Nu mai bine-mi dau eu singur două palme când mă apucă pofta de civism?”.
Comentarii
comentarii
