Acasă Actualitate Ungaria, Serbia şi România, un triunghi cu centrul la Timişoara

Ungaria, Serbia şi România, un triunghi cu centrul la Timişoara

DISTRIBUIȚI

Pentru anul 2009, preşedinţia trilateralei este asigurată de Consiliul Judeţean Timiş.

Într-o Timişoară înţesată de poliţişti şi jandarmi, prezenţi la fiecare colţ de stradă, dar şi de agenţi ai serviciilor secrete, cu străzile spălate proaspăt, într-un tipic stil românesc (facem curat numai atunci cand vine în vizită stăpânul), miniştrii de externe ai României, Cristian Diaconescu, Serbiei, Vuk Jeremic, şi Ungariei, Peter Balasz, s-au întâlnit la Timişoara, sâmbătă, 18 iulie, pentru a analiza situaţia economică, politică şi socială din Balcani. Băieţii musculoşi cu “ochi albaştri” controlau până la piele pe oricine intra în Prefectura Timiş, ca nu cumva să aibă vreo armă dosită cu care să atenteze la viaţa celor trei. Contrar tensiunilor şi urii existente la nivel de grupuri de interese şi partide extremiste sau naţionaliste între Ungaria şi România, dar şi între Ungaria şi Serbia, mesajele transmise de către şefii diplomaţiilor externe ale celor trei ţări demonstrează o bună armonie şi dorinţă de pace şi înţelegere.

Dunărea – vena care uneşte cele trei ţări

“Avem un punct de întâlnire a graniţelor, iar cooperarea noastră are un mesaj pentru viaţa celor cinci milioane de oameni care trăiesc în zona Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT) şi nu numai”, a declarat Peter Balasz. El a amintit despre necesitatea dezvoltării reţelelor energetice transeuropene şi parcurilor industriale, proiecte ce se vor intensifica atunci când Serbia va face parte din Uniunea Europeană. Mesajul ministrului de externe sârb a fost şi mai pasional. “Ungaria, Serbia şi România reprezintă un triunghi de cooperare în Balcani, iar Timişoara este centrul triunghiului. Există un consens politic între cele trei ţări privind vizele. Nu e departe ziua când între Ungaria, Serbia şi România nu vor mai exista graniţe, decât pe hartă. Vena noastră este Dunărea. Dacă înainte ne despărţea, acum ne uneşte”, a declarat cu convingere Vuk Jeremic. Sâmbătă, au fost reluate întâlnirile tripartite la Timişoara după trei ani, în cadrul proiectului DkMT. Cei trei miniştri au discutat despre mijloacele de consolidare a cooperării în format trilateral în domenii sectoriale, precum transporturile, mediul, turismul, cultura, educaţia şi sănătatea. Un subiect distinct a fost viitoarea Strategie a Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, proiect pentru care şi-au exprimat interesul atât Serbia, cât şi Ungaria. Ministrul Diaconescu a subliniat interesul României pentru promovarea, în cadrul viitoarei Strategii pentru Regiunea Dunării, a unor abordări coordonate ale celor trei state riverane, în vederea gândirii unor acţiuni vizând dezvoltarea durabilă şi integrată în bazinul dunărean.

Unguri, sârbi şi români, de 12 ani împreună

De asemenea, au fost examinate măsurile pe care le pot lua cele trei ţări pentru a sprijini dinamica deosebită a cooperării desfăşurate de autorităţile locale din România, Serbia şi Ungaria în cadrul Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. În plan politic, ministrul Cristian Diaconescu a reafirmat continuarea sprijinului acordat de ţara noastră pentru parcursul european al Serbiei şi a transmis un mesaj de felicitare oficialilor sârbi, în contextul propunerii Comisiei Europene de eliminare a vizelor pentru cetăţenii sârbi începând cu 1 ianuarie 2010. Reuniunile în format trilaterală („Trilateralele”) reprezintă o formă flexibilă de cooperare subregională, care funcţionează în conformitate cu principiile stabilite de comun acord de ţările participante. Obiectivele, domeniile de cooperare, mecanismele, cadrul juridic şi gradul de instituţionalizare al acestora diferă în funcţie de interesele şi practica statelor participante. Trilaterala România–Ungaria–Serbia a fost lansată printr-o întâlnire a miniştrilor afacerilor externe din cele trei state, desfăşurată la Belgrad, la 30 mai 2003. Reuniunea actuală reprezintă a patra rundă de discuţii în acest format. Euroregiunea DKMT a fost înfiinţată la Szeged (Ungaria), la 21 noiembrie 1997. Cuprinde judeţele Bács-Kiskun, Békés şi Csongrád (Ungaria); judeţele Arad, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş (România) şi Provincia Autonomă Voivodina (Serbia). Obiectivul DKMT este dezvoltarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale în domeniile: economic, educaţie, cultură, sănătate, ştiinţă şi sport, precum şi cooperarea în perspectiva integrării europene a Serbiei. Pentru anul 2009, preşedinţia este asigurată de Consiliul Judeţean Timiş.
 

Comentarii

comentarii