Acasă Actualitate USR Timiș a prezentat Legea Mirosurilor: „România nu mai poate fi o...

USR Timiș a prezentat Legea Mirosurilor: „România nu mai poate fi o țară de lumea a treia”

DISTRIBUIȚI
miros-femeie

Rodica Militaru, vicepreședinta USR Timișoara și candidată a alianței USR PLUS în Consiliul Local Timișoara, i-a avut luni ca invitați pe Allen Coliban, senator USR Brașov, și Cornel Zainea, deputat USR Ilfov. Cei trei sunt cei care au luptat pentru punerea în vigoare a unei legi a mirosurilor, prima, prin propunerea unei asemenea legi, ceilalți prin inițierea demersurilor în Parlament.

Acum că legea a trecut prin ambele camere ale Parlamentului și se așteptă să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, cei trei useriști au prezentat demersurile pe care le-au făcut până la a ajunge în acest punct. Rodica Militaru a luptat pentru o asemenea lege încă de acum câțiva ani, ca membru a unei alianțe de ONG-uri, dar primele acțiuni concrete în această privință au fost luate de abia după 2016, când USR a avut primii parlamentari. Începând cu ianuarie 2017, propunerea s-a plimbat prin comisiile guvernului, între timp fiind organizate dezbateri și lansate petiții pentru susținere.

Rodica Militaru a spus: „Adevărații inițiatori ai legii sunt cei doi deputați. Au fost făcute sute de plângeri în Timiș și Timișoara, din cauza mirosurilor pestilențiale, privind fabrici, incineratoare, gropi de gunoi, crescătorii de animale. Garda de mediu spunea că nu există lege de pus în aplicare, că e un vid legislativ”.

Ulterior, aceasta a adăugat: „Există activități de genul reglementate prin alte legi: reglementări prin autorizația de mediu, marile ferme au acele autorizații integrate de mediu (…) fast-food-urile trebuie să aibă filtre de reținere a mirosurilor și coșuri de evacuare înalte. De ce era necesară această lege? Nu exista reglementată o metodologie de determinare a disconfortului olfactiv. Operatorii spuneau «Noi am făcut ceva. Dacă tot miroase, nu e vina noastră». Acum, va exista o metodologie de reglementare și se va stabili dacă s-a făcut sau nu destul”.

Allen Coliban a completat spunând că există deja standarde europene în olfactometrie, însușite inclusiv la nivel național. În plus, acesta a dat și exemplul altor țări care au legislație în privința mirosurilor: Germania, Italia –  în unele zone, unde normele sunt definite la nivel local –, Bulgaria, Marea Britanie sau Japonia.

Un astfel de control se va realiza în laboratoare omologate, de exemplu, în România fiind Ecoind, care are atât laborator mobil, cât și unul fix. „Vine cu niște capsule speciale, neutre din punct de vedere al mirosului, colectează aerul contaminat, după care, această mostră este examinată de oameni speciali instruiți, în laboratorul mobil, care stabilesc gradul de disconfort, pe o scară indicată de standarde”

Coliban, din postură de președinte al Comisiei de Mediu, a spus că a organizat cel puțin trei dezbateri și că a discutat cu mai mulți oameni direct afectați. Acesta a dat și trei exemple de emanatori de mirosuri puternice, deranjate, dar care pot pune în pericol și sănătatea cetățenilor: o fabrică de produse din cauciuc din Timișoara (Continental), fermele de porci de la Oradea și groapa de gunoi de la Chiajna.

„După adoptare, am primit foarte multe sesizări, inclusiv îmbolnăviri de pe urma unei expuneri prelungite. Erau câteva zeci.(…) Am format un grup de lucru la Ministerul Mediului, în care a fost implicat și Ministerul Sănătății. Aceasta este o formă a legii care mă bucur că și-a găsit susținere și în politic. Până acum, am avut susținere largă în rândul cetățenilor, am lansat și o petiție, care a strâns peste 6.000 de semnături, un argument în plus în tot parcursul politic de a o pune pe ordinea de zi”, a declarat Coliban.

Cornel Zainea a prezentat și parcursul proiectul de lege: Rodica Militaru a prezentat propunerea în 2016, demersurile în Parlament au fost începute în ianuarie 2017, până în septembrie 2017 au avut loc mai multe dezbateri, a fost depus proiectul în decembrie 2017, s-a așteptat mult pentru aviz până în septembrie 2018, după care a fost adoptat tacit de Senat, iar la Camera Deputaților, deși trebuia întocmit un prim raport în octombrie 2018, acesta a fost amânat până în 2019 – în perioada iunie-septembrie fiind strânse semnăturile –, pentru ca, într-un final, acum, proiectul să fie adoptat cu 309 voturi „pentru” și o singură abținere.

„A existat un consens politic general pentru această lege. Această lege exprimă viziunea USR PLUS. Noi ne dorim un aer nou nu doar în politică. Am scris această lege pentru că sunt zone în care aerul a devenit irespirabil în România”, a spus Zainea, amintind că USR doar a completat Legea 195/2005, cea a protecției mediului.

Acesta a comentat și anumite reacții apărute în spațiul public în ultima vreme: „Hai să vorbim despre elefantul roz din cameră. Practic, în toate țările civilizate, poluatorul plătește. Marea miză e că anumite firme vor trebui să investească în retehnologizare astfel încât să nu mai producă disconfort olfactiv. E pornit un lobby destul de serios împotriva legii din această zonă, deoarece sunt firme care, probabil, vor trebui să investească bani destul de serioși, care până acum nu erau investiți. Dar România nu mai poate fi o țară de lumea a treia, trebuie să ajungem și noi la anumite standarde”. Cu această ocazie, Cornel Zainea a amintit că, tot în 2017, USR a propus o lege pentru ajutorarea firmelor în procurarea „best available technologies” (cele mai bune tehnologii disponibile) pentru protecția calității aerului, dar chiar și guvernul Orban se opune acesteia.

La întrebările jurnaliștilor, useriștii au clarificat și alte aspecte legate de această lege. În primul rând, aceștia au spus că nu este întotdeauna vorba doar despre achiziționarea ultimelor tehnologii, ci, uneori, și doar despre anumite aspecte, Allen Coliban dând exemplul unor ferme de porci din Oradea, care au reușit să scadă nivelul mirosurilor doar prin procedeele de depozitare și gestionare a dejecțiilor. În plus, în anumite privințe, spun aceștia, probleme pot fi prevenite, autoritățile locale având, acum, dreptul de a cere detalii referitoare la mirosuri când aprobă un document de urbanism.

În privința mirosurilor din bucătării, Rodica Militaru a explicat: „Hai să citesc din lege: «Disconfortul olfactiv – efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scare sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene, internaționale în vigoare». Mirosurile din bucătăria proprie nu produc o afectare a stării de sănătate a populație sau a mediului. Aici, este o problemă de civilizație a noastră. În mod sigur, eu nu cred că prin această metodologie se va stabili că vine poliția locală, îți bate la ușă, «Doamnă, ai gătit sarmale. Hai să te amendez»”.

Comentarii

comentarii