Prezent astazi la evenimentul „Forumul International al Riscurilor de Catastrofa Naturala 2018” organizat de XPRIMM, Valentin Ionescu – Director Directia de Strategie si Stabilitate Financiara in cadrul ASF, a declarat:
„Riscul de catastrofa naturala continua sa reprezinte o tema de interes pentru autoritati din perspectiva dimensiunii si duratei efectelor asupra vietii si bunurilor oamenilor, aflate pe zone geografice intinse, efecte care pot afecta cresterea si stabilitatea economica, atat prin majorarea cheltuielilor bugetare cu ajutoare pentru victime si refacerea serviciilor publice, cat si prin discontinuitatea activitatii agentilor economici. Un exemplu graitor, de care cred ca ne amintim cu totii, sunt inundatiile recente dar daca ar fi sa cuantificam valoarea pagubelor trebuie sa amintesc inundatiile din 2010 – care au cauzat pagube de 0,6% din PIB.
La 8 ani distanta s-ar putea ca inundatii de aceeasi amplitudine sa creasca valoarea pagubelor, respectiv a costurilor de inlocuire datorita, concentrarii populatiei in anumite zone, cresterii valorii bunurilor populatiei si a intreprinderilor, in conditiile in care modificarile climaterice s-au amplificat si au generat fenomene naturale extreme cu o frecventa crescuta.
Un mijloc eficient de administrare a efectelor, de reducere a impactului economic si a perioadei de redresare este reprezentat de asigurarile de catastrofa naturala, care contribuie totodata la dezvoltarea preventiei si in final la sustenabilitatea finantelor publice. Asigurarile nu reprezinta singura solutie, in special in cazurile in care unele riscuri devin atat de mari, incat costul asigurarii devine prohibitiv, ci fac parte dintr-un intreg sistem de administrare a riscului de catastrofa naturala.
Conform „Atlas of the Human Planet 2017”- Global Exposure to Natural Hazards”, elaborat la nivelul Comisiei Europene, Romania face parte din primele 10 tari din punct de vedere al suprafetei construite expuse la curtremure, cu o suprafata construita expusa la risc de 92%.
Totodata, conform datelor din studiul mentionat anterior, numarul locuitorilor expusi la inundatii a crescut intre anii 1975 – 2015 cu 13%, in timp ce numarul locuitorilor a scazut in acceasi perioada cu 17%, gradul de expunere a populatiei atingand 8% (din total populatie).
Cu toate acestea, constatam in Romania o subestimare a acestui risc din partea proprietarilor de locuinte, avand in vedere ca în primul semestru al anului 2018, numărul de contracte în vigoare s-a mărit cu un procent nesemnificativ de 1% ajungand la circa 1,7 mil, iar primele brute subscrise au crescut cu aproximativ 3% ajungand la 71,5 mil lei. In continuare populatia se bazeaza preponderent pe ajutor guvernamental pentru compensarea pierderilor, cu toate ca PAID s-a constituit ca o solutie sociala pentru protejarea pe scara larga a intereselor cetatenilor.
S-au implinit 10 ani de la emiterea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor si ne confruntam in continuare cu un nivelul redus de acceptare în rândul populației, gradul de acoperire situându-se sub 20% din totalul fondului locativ, ceea ce a generat necesitatea găsirii unor soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru asigurarea sustenabilității sistemului în condițiile actualului nivel al primei de asigurare stabilit de către legiuitor, nivel al primei ce a fost anterior calculat pe baza unui grad de cuprindere în asigurare de 100%.
Cu toate acestea PAID este astazi un asigurator solid din punct de vedere financiar, care a dovedit ca isi respecta obligatiile fata de asigurati dar caruia ai ramane obligatia de a continua eforturile de implementare a produsului PAD la nivel national.
In aceste conditii, s-au discutat și analizat în cadrul grupului de lucru constituit din reprezentanții A.S.F., UNSAR/PAID, UNSICAR, PRBAR, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și reprezentanți ai patronatelor din sectorul bancar – propuneri de modificare a legi care sa contribuie la cresterea gradului de acoperire, dintre care amintesc:
– liberalizarea accesului în acționariatul PAID
– liberalizarea canalelor de distribuție pentru polițele PAD prin intermediari;
– clarificarea obligativității încheierii poliței PAD pentru toate imobilele cu destinație de locuințe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop;
– clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasa I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenta dovada încheierii PAD, în condițiile imposibilității legale de a contracta o poliță PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora;
– definirea clară a modalității de emitere pe cale electronică a poliței PAD;
– introducerea posibilității ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat polița PAD, în urma notificării prealabile a asigurătorilor de către PAID;
ASF este preocupata de cresterea gradului de cuprindere in asigurare a locuintele iar subiectele vor ramane de actualitate pana cand scopul legii va deveni realitate si nu deziderat.”
