Acasă Actualitate Valeriu Gheorgiță: vaccinarea copiilor cu vârsta 5 -11 ani va fi autorizată...

Valeriu Gheorgiță: vaccinarea copiilor cu vârsta 5 -11 ani va fi autorizată peste trei zile

110
DISTRIBUIȚI

Coordonatorul campaniei de vaccinare în România, Valeriu Gheorghiță, a anunțat în această dimineață că, cel mai probabil, pe data de 26 noiembrie, Agenţia Europeană a Medicamentului va autoriza vaccinul de la compania Biontech-Pfizer pentru a fi administrat la grupa de vârsta 5-11 ani.

“Avem confirmarea că, pe 25 noiembrie, Agenţia Europeană a Medicamentului va face recomandarea de autorizare. Probabil că, pe 26 noiembrie, Comisia Europeană va autoriza vaccinul de la compania Biontech-Pfizer pentru a fi administrat la grupa de vârsta 5-11 ani. Cred că, la jumătatea lunii decembrie, şi vaccinul de la compania Moderna va primi recomandarea de autorizare pentru grupa de vârstă 6-11 ani. Dozajul pentru grupa de vârstă 5-11 ani este de 10 micrograme într-o schemă de administrare cu două doze la interval de 21 de zile”, a spus Valeriu Gheorghiță.

“Noi am început pregătirile pentru organizarea logistică a campaniei de vaccinare, în sensul organizării cabinetelor de vaccinare atât în unităţi sanitare, cât şi în centrele de vaccinare din afara unităţilor sanitare şi, de asemenea, optimizarea platformei de programare şi a Registrului Electronic Naţional de Vaccinare. La acest moment – situaţia preliminară legată de numărul de cabinete de vaccinare adresate copiilor cu grupa de vârsta 5-11 ani – sunt identificate aproximativ 45 de cabinete în unităţile sanitare şi 135 în centrele unde, în momentul de faţă, se foloseşte vaccin de la compania Biontech-Pfizer”, a mai spus Gheorghiță, potrivit DCNews.

”Momentul în care va începe propriu-zis vaccinarea ţine de livrarea dozelor, de când România, împreună cu celelalte ţări europene, va recepţiona dozele care sunt special destinate pentru grupa de vârstă 5-11 ani sunt flacoane diferite faţă de cele care sunt astăzi folosite”, a anunţat Valeriu Gheorghiţă marţi, într-o conferinţă de presă.
 
Acesta a menţionat că  părinţii pot să îi vaccineze pe copii în cabinetele organizate în centrele de vaccinare, în centrele din unităţile sanitare dar şi în cabinetele medicilor de familie.
 
În ceea ce priveşte ezitările părinţilor privind vaccinarea copiilor, de teamă că aceştia ar putea dezvolta miocardită în urma administrării serului, medicul afirmă că înţelege aceste preocupări. 
 
”Aş vrea să spun că înţeleg perfect şi preocuparea, şi îngrijorarea, şi ezitarea pe care părinţii o au. Noi ceea ce vom face în perioada următoare este să comunicăm mai intens pe această temă cu preponderenţă pe populaţia tânără, inclusiv copii, tocmai pentru a oferi suficiente informaţii părinţilor legat de profilul de siguranţă al vaccinurilor, de eficacitate de beneficiile directe şi indirecte, dar şi de această problemă particulară legată de riscul de miocardită. Ce este miocardita? Pe scurt, este o  inflamaţie a muşchiului cardiac care nu este specifică vaccinării împotriva COVID-19, ea este regăsită ca potenţială reacţie adversă şi la alte tipuri de vaccinuri şi care este în mod obişnuit cauzată de mai mulţi agenţi infecţioşi, atât virali, bacterieni, parazitari, fungi şamd. Deci sunt multiple cauze care pot să determine această inflamaţie a muşchiului cardiac, sunt cauze infecţioase sau neinfecţioase. În mod particular pentru vaccinurile împotriva COVID-19 la vaccinurile pe bază de ARN Mesager s-a observat că la persoanele cu vârsta sub 30 de ani şi mai ales persoanele de sex masculin există o frecvenţă uşor mai crescută decât se regăseşte în populaţia generală după administrarea dozei doi. În general, timpul de apariţie este la circa două-trei zile după administrarea dozei doi, dar există o supraveghere, în general de până la 28 de zile”, a exoplicat Valeriu Gheorghiţă.
 
Acesta a precizat că cele mai multe cazuri de miocardită au apărut în primele 7 zile după administrarea celei de-a doua doze de vaccin, iar evoluţia a fost una  ”uşoară în toate cazurile, în sensul în care durata de spitalizare a fost de două, trei, până la patru zile”.
 
Acesta a arătat că autoritatea americană de reglementare în domeniul alimentelor şi al medicamentelor – FDA – a comparat evoluţia miocarditei după vaccin şi cea de după COVID, iar rezultatele arată că după vaccinare în toate cazurile modificările survenite la nivel cardiac s-au recuperat, în timp de în miocardita clasică trei sferturi dintre persoane recuperează funcţia cardiacă la trei săptămâni de la apariţia miocarditei clasice. 
 
”În general miocardita apare la această grupă de vârstă. Nu vorbesc neapărat de miocardita de după vaccin, ci miocardita care este cauzată şi de alte patologii, de alte cauze infecţioase sau neinfecţioase. Frecvenţa este rară, ea este raportată de unu până la cinci cazuri raportate la 100.000 de doze administrate”, adaugă medicul.
 
Conform acestuia, semnele care ridică suspiciunea de miocardită sunt durerea în piept, palpitaţiile şi senzaţiile de oboseală. 
 
Gheorghiţă afirmă de asemenea că miocardita după infecţia cu SARS-CoV-2 este „mult mai frecventă” decât după vaccinare, iar evoluţia în astfel de cazuri evoluţia a fost ”uşor mai prelungită în cazul miocarditei în contextul bolii”.
 
”Miocardita apare la copil atunci când dezvoltă acel sindrom inflamator multisistemic, care poate să ducă la afectare cardiacă în cel puţin jumătate din cazuri. Iar frecvenţa acestui sindrom inflamator multisistemic la copil este între unu şi şase cazuri raportate la 10.000 de infecţii, indiferent că vorbim de infecţii asimptomatice sau infecţii diagnosticate”, mai explică medicul.

Comentarii

comentarii