Măsurile de criză care trebuiesc luate până la 1 septembrie în întreg învăţământul preuniversitar românesc lovesc în plin elevii din Timiş care învaţă în una dintre limbile minorităţilor naţionale. În condiţiile în care dascălii care predau la clase cu sub 30 de elevi nu mai pot să fie remuneraţi, zeci de clase cu limba maternă alta decât româna ar putea fi desfiinţate în Timiş.
Şefii Inspectoratului încearcă să cadă la pace cu minorităţile…
„Avem două soluţii. Una este comasarea unor elevi ce învaţă în limba minorităţilor în clase cu predare simultană, dar atunci calitatea învăţământului va scădea, iar a doua variantă este ca şi copiii minoritari să fie incluşi în învăţământul de masă. Asta ar presupune ca aceştia să facă separat orele în limba maternă. Există clase cu un număr foarte mic de copii care învaţă în limba minorităţilor. De exemplu, la Şcoala cu clasele I – VIII din Bacova, din toamnă, ar urma să fie înscrişi doar 6 elevi în clasa cu predare în limba germană. Nu ne putem permite aşa ceva, deşi sunt pentru păstrarea identităţii etnice şi culturale”, spune Mariana Eftimie, inspectorul şcolar general de Timiş. Aceasta şi-a propus să se întâlnească în această săptămână cu reprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale şi să cadă de acord asupra unei soluţii. Atacată de Ovidiu Ganţ, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Mariana Eftimie a organizat, marţi, prima întâlnire cu nemţii. Clase cu predare în limba germană există în Timiş la Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Periam, Şag şi Bacova. Unele dintre acestea vor trebui să dispară până pe 1 septembrie 2010. Vinerea viitoare se va şti exact câte posturi didactice dispar din învăţământul timişean, câte clase vor deveni istorie şi câte şcoli şi grădinţe îşi vor pierde personalitatea juridică. Atunci, Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Timiş va trebui să aprobe planul de şcolarizare la nivel judeţean pentru anul şcolar 2010-2011.
