Acas─â Politica Verdictul decisiv pe pensiile de serviciu

Verdictul decisiv pe pensiile de serviciu

1602
DISTRIBUIȚI

Ce sunt aceste pensii pe care Parlamentul le-a amendat? Sunt pensii speciale? Sau sunt pensii de serviciu? Ce va decide ast─âzi Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei ├«n privin╚Ťa a zece mii de pensionari? Este o ├«ntrebare cheie. ├Än func╚Ťie de decizia CCR, vom ╚Öti dac─â parlamentarii, care au votat cu o larg─â majoritate legea prin care acestea sunt impozitate, ne-au luat sau nu peste picior. Dac─â au ac╚Ťionat serios sau doar electoral.

Este p├ón─â la urm─â o dezbatere na╚Ťional─â. Care se refer─â la natura juridic─â a unor pensii dispropor╚Ťionat de mari ale unei minorit─â╚Ťi ├«n raport cu o majoritate. Aceste pensii au fost utilizate de partidele politice drept paratr─âsnet al nemul╚Ťumirii publice. Dup─â opinia mea, aceast─â nemul╚Ťumire public─â, focalizat─â ├«n mod premeditat ├«n direc╚Ťia pensiilor speciale sau, dup─â caz, a pensiilor de serviciu, a fost utilizat─â de cur├ónd ca un instrument de propagand─â electoral─â. ├Äntruc├ót vin alegerile, fiecare partid a dorit s─â arate c─â merge pe un trend popular. ╚śi dac─â a╚Öa stau lucrurile, atunci legea este de tip populist. Vom afla ast─âzi dac─â partidele au ├«ncercat doar s─â mimeze grija fa╚Ť─â de cet─â╚Ťeni ╚Öi fa╚Ť─â de frustr─ârile acestora ╚Öi au votat o lege doar de sanchi, ╚Ötiind c─â aceasta va fi atacat─â a CCR ╚Öi apoi respins─â de CCR. Sau dac─â, dimpotriv─â, demersul legislativ a fost serios. Ceea ce m─â ├«ndoiesc c─â s-a ├«nt├ómplat.

├Än aceast─â situa╚Ťie nu se afl─â toate pensiile scandalos de mari  din Rom├ónia. Ci doar 10.000 dintr-un total mult mai mare. ├Än cazul a 10.000 de pensii, se pune la CCR problema dac─â acestea sunt pensii de serviciu sau sunt pensii speciale. Dac─â sunt pensii speciale, pot fi t─âiate printr-un sistem progresiv de impozitare, iar CCR nu va avea nimic de obiectat. Dac─â ├«ns─â sunt pensii de serviciu, ele nu pot fi t─âiate ├«n niciun fel, ├«ntruc├ót ar contraveni unui contract ├«ncheiat ├«ntre stat ╚Öi cet─â╚Ťeanul beneficiar. ╚śi ├«n acest caz func╚Ťioneaz─â principiul cunoscut ├«nc─â din antichitate sub expresia ÔÇ×pacta sunt servandaÔÇŁ.

Dintre aceste zece mii de pensii de serviciu sau speciale, vom vedea, cinci mii sunt ale judec─âtorilor ╚Öi procurorilor. ├Äi includem aici ╚Öi pe magistra╚Ťii Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale. E greu de presupus c─â ace╚Ötia vor decide c─â pensiile sunt speciale ╚Öi, ca atare, urmeaz─â s─â fie impozitate progresiv. Incluz├ónd astfel ╚Öi propriile pensii. Aici va func╚Ťiona ├«n mod implacabil un alt principiu de dat─â mai recent─â ╚Öi enun╚Ťat de rom├óni ├«n b─â╚Öc─âlie: interesus fesus portus. Celelalte cinci mii de pensii dintre cele zece mii aflate ├«n discu╚Ťie sunt ale militarilor ╚Öi lucr─âtorilor din celelalte institu╚Ťii de for╚Ť─â ale statului, Ministerul de Interne, servicii secrete, etc. Este adev─ârat c─â decizia de ast─âzi, din punct de vedere consitu╚Ťional, nu se afl─â ├«n m├óna acestora. Dar noi ╚Ötim foarte bine c─â tr─âim ├«ntr-un stat cu o democra╚Ťie cu totul ╚Öi cu totul original─â. ├Än care deciziile sunt luate complet netransparent ├«n prealabil de c─âtre reprezentan╚Ťi ai institu╚Ťiilor de for╚Ť─â. Aceasta este realitatea statului subteran. ╚śi, ├«ntruc├ót noi suntem bie╚Ťi supu╚Öi ai statului subteran, m─â ├«ndoiesc c─â dac─â judec─âtorii CCR ar manifesta o putere fenomenal─â de sacrificiu ╚Öi ar fi deci╚Öi s─â-╚Öi taie singuri pensiile, statul subteran nu va interveni ├«n for╚Ť─â ├«ntorc├óndu-i din drum.

Personal cred, dincolo de conjunctura pe care am semnalat-o mai sus, c─â cele zece mii de pensii sunt pensii de serviciu. Chiar dac─â unele sunt neru╚Öinat de mari ╚Öi altele sunt nejustificate, ├«n general c├óteva categorii de personane beneficiaz─â de ele ├«ntruc├ót profesiunea lor presupune priva╚Ťiuni sau riscuri de tot felul. To╚Ťi cei care poart─â o uniform─â militar─â sunt obliga╚Ťi s─â respecte o serie ├«ntreag─â de rigori, care le afecteaz─â ├«n mod decisiv via╚Ťa personal─â. Practic, ei execut─â ordine ale superiorilor, care aproape ├«n totalitate le reduc considerabil libertatea de mi╚Öcare ╚Öi de decizie. ╚śi-au asumat acest lucru din capul locului, ╚Ötiind c─â societatea ├«i va r─âspl─âti ├«n mod consistent. Au ├«ncheiat astfel un contract cu statul. Statul le cere s─â fac─â sacrificii, angaj├ónd-se ├«n schimb s─â-i r─âspl─âteasc─â financiar printr-o pensie mai mare ╚Öi ├«n multe cazuri s─â-i r─âspl─âteasc─â ╚Öi prin reducerea anilor ├«n care sunt obliga╚Ťi s─â munceasc─â.

Au existat fire╚Öte o serie ├«ntreag─â de exager─âri. Anumite categorii socio-profesionale au profitat de autoritatea pe care o au, de influen╚Ťa pe care ╚Öi-o pot exercita asupra legiuitorului, impun├ónd o serie de m─âsuri aberante. De pild─â, una este s─â fii militar combatant ├«n teatrele de r─âzboi, alta e s─â fii militar ├«n garnizoanele din Rom├ónia ╚Öi mai pu╚Ťin riscant ╚Öi important este s─â fii pur ╚Öi simplu unul dintre nenum─âra╚Ťii func╚Ťionari civili din cadrul Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale. S-a exagerat de asemenea ├«n ceea ce-i prive╚Öte pe lucr─âtorii serviciilor de informa╚Ťii. Unii dintre ace╚Ötia ├«╚Öi risc─â via╚Ťa ├«n misiuni extrem de importante pentru siguran╚Ťa na╚Ťional─â. Al╚Ťii ├«╚Öi risc─â libertatea ├«n misiuni de spionaj. Al╚Ťii sunt obliga╚Ťi uneori s─â fac─â eforturi ├«n teren p├ón─â la epuizare. Dar mul╚Ťi dintre ei sunt simpli con╚Ťopi╚Öti. Sau personaje obligate s─â fac─â poli╚Ťie politic─â sau, ╚Öi mai r─âu, care fac poli╚Ťie politic─â de capul lor sau ├«n folosul unor grupuri de interese apar╚Ťin├ónd statului subteran. De ce i-ar r─âspl─âti societatea pe ace╚Ötia? Doar fiindc─â s-au amestecat ╚Öi ei la gr─âmad─â printre cei merituo╚Öi? Acela╚Öi lucru se poate spune ╚Öi despre oamenii din Justi╚Ťie. Unii dintre ace╚Ötia, m─â refer la judec─âtori ╚Öi procurori, fac fa╚Ť─â unor sarcini stresante. Via╚Ťa unora dintre ei poate fi amenin╚Ťat─â. M─â refer la judec─âtori ╚Öi procurori care nu se las─â cump─âra╚Ťi de unii sau de al╚Ťii. Dar ╚Öi ├«n sistemul de Justi╚Ťie exist─â con╚Ťopi╚Öti. A╚Öa numitul personal auxiliar. Care joac─â ╚Öi el un rol important. Dar nu mai important dec├ót, s─â spunem, rolul pe care ├«l are un inginer. De ce ar primi ace╚Ötia pensii mai mari dec├ót prime╚Öte un inginer? Acest tip de ├«ntreb─âri este practic f─âr─â de sf├ór╚Öit, pentru c─â talme╚Ö-balme╚Öul din sistemul rom├ónesc de pensii e la fel. Nu are cap ╚Öi nu are coad─â.

Una peste alta, dac─â a╚Öa cum cred eu Curtea Constitu╚Ťional─â va decide c─â cele zece mii de pensii sunt pensii de serviciu ╚Öi nu pensii speciale, atunci to╚Ťi cei zece mii vor sc─âpa neimpozita╚Ťi progresiv. Chiar ╚Öi cei care ├«n mod real ar trebui s─â aib─â pensii mult mai mici. ├Än schimb r─âm├ón alte numeroase categorii socio-profesionale ale c─âror pensii vor fi considerate speciale ╚Öi vor fi supuse impozitului progresiv. To╚Ťi ace╚Öti oameni, cu certitudine ├«n num─âr de peste o sut─â de mii, vor fi nemul╚Ťumi╚Ťi, iar unii dintre ei vor protesta ├«n for╚Ť─â. De pild─â pensiile personalului navigant, cuprinse ╚Öi ele ├«n legea impozitului progresiv, nu sunt ap─ârate prin vreo sesizare adresat─â Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale. ╚śi, ca atare, oamenii vor fi impozita╚Ťi. Iar primul efect va fi de frustrare. Fiecare din ei va spune ÔÇ×de ce pe mine m─â execut─â legea, ╚Öi pe ceilal╚Ťi nu?ÔÇŁ. Aceste frustr─âri se vor traduce ├«n reac╚Ťii sociale ╚Öi uneori ├«n reac╚Ťii politice.

Dac─â, pe termen lung, Parlamentul Rom├óniei ar fi dorit s─â pun─â lucrurile ├«n ordine, ar fi elaborat pur ╚Öi simplu o nou─â lege a pensiilor, valabil─â ├«n cazul tuturor celor care, ├«ncep├ónd de la publicarea acesteia ├«n Monitorul Oficial, urmeaz─â s─â se angajeze ├«n sistemul public. Deci un nou tip de contract ├«ntre salaria╚Ťi ╚Öi stat, valabil pentru viitor. ╚śi asta ├«n paralel cu ajust─ârile care se pot produce, neatacate fiind la CCR, sub efectul acestei legi de impozitare.

Comentarii

comentarii