Fundația Timișoara 89 organizează vernisajul expoziției Carlo Ciucchi Picchio Taboo. Minunata noastră planetă stă să moară, vineri 17 martie 2023, de la ora 18.00, la sediul fundației, pe strada Martir Gogu Opre nr. 24.
Evenimentul este organizat, împreună cu La Toscana Nuova, Toscana Cultura Patrocinio di Toscana cultura. Expoziția poate fi văzută zilnic între orele 10.00 – 19.00.
În loc (sau nu) de invitație, scriitorul Petru Ilieșu are următorul mesaj:
“De data asta nu vom face invitații individuale. Astfel nu-i vom ofensa pe cei pe care uităm să-i invităm și nu le vom crea situații jenante celor care vor promite că vin și nu o vor face. Am avut parte, în timp, de o mulțime de gesturi formale, unde complezența a făcut bună tovărășie cu uitarea și apoi ne-am întristat atunci când am apucat (în mod întotdeauna ambițios și necugetat ) să facem bilanțul.
Vom ieși din etichetă cu gândul că cine este interesat ”ne va onora cu prezența” aflând din media și postări diverse despre ce este vorba. Pentru cei care nu vor veni nu se va termina lumea ci, așa cum ne-am convins, în eternitate se vor petrece un infinit de evenimente, care de care mai spectaculoase, la care nu vom mai apuca să luăm parte. Să ne consolăm deci cu ce ne vine în cale în scurta noastră călătorie prin noianul de întâmplări aflate în clipa noastră prezentă. Alături de personajele din micul club de culturnici, unii ținând în dinți microfonul celor sclipicioase și efemere, acești ”am -n-am treabă” țopăind ager pe scena nemuritorului Shakespeare, el însuși atât de cotropit de cuvintele nemuritorilor care l-au cuvântat fără să-i fi cunoscut cuvântul. Pe scenă e întotdeauna mare înghesuială când personajele se calcă unele pe altele pe bătături pentru a ne copleși cu zâmbetul lor afabil, până la urechi de cuceritor, acești neobosiți oameni ai zilei fără de care nici că se poate.
Deci nu vom face invitații pentru că riscăm a șubrezi relațiile noastre de politichie și să învrăjbim amicii din tot mai restrânsa tagmă culturală, cele câteva zeci (să zicem, cu generozitate: sute?) de săvârșitori de artă, cu la fel de îngustul lor habitat de prieteni care-și mai permit o aventură prin galeriile de artă sau la câte o lansare de carte unde aspirația spre nemurire e încuviințată de obligațiile la reciprocitate, câțiva fani temeinici (adică prieteni apropiați) și o mână de solidari cu actul de cultură dornici să afle din gura vorbitorului de bine ce deja au impresia că știu.
Nu vom face invitații ”țintite” fiindcă de prea mult timp am experimentat risipa de politețuri, plicuri cu file măgulitoare și încredințări că vom sparge lumea cu evenimentul nostru, peste care, cum știm, se vor așterne straturile de aluviuni ale valurilor de evenimente ce mătură scena anului, încălecându-se spectaculos unul peste altul într-o ne-răsuflare de a pedala vehiculul timpului spre ziua următoare, când un alt eveniment ”unic”, vegheat de aproape de același cortegiu de privitori, se va strecura în uitarea unui prea mult.
Pe această placă turnantă, de după o draperie, ne vom ivi și noi cu un performance, atât cât ne-a fost dat să putem a face pentru a ne spune păsul, căci ăsta e rostul oricărei ieșiri din matca zilei spre a zgâlțâi confortul cotidian și a zgâria cu unghia poleiala omului nou și a glorioasei sale zile. Și nu vă promitem nimic ce poate să vă aducă revelație, ci doar un pic de ”altfel” cu ale sale putințe – neputințe de rezonanță.
Iar dacă veniți, să fiți bine-veniți”, este mesajul lui Petru Ilieșu.
