Viața de noapte din Timișoara a devenit un adevărat iad pentru cei care locuiesc în zonele ”de distracție”. Urletele boxelor din cluburi au ajuns să fie acoperite de cele ale boxelor restauratelor din centrul istoric. Declarațiile repetate ale primarului Nicolae Robu, care susține că Timișoara nu este un ”oraș monahal” iar cei care nu mai suportă ”pot să se mute la țară”, au instigat la nerespectarea legii de către patronii de stabilimente. Așa că au dat drumul la dezmăț, în ideea că dacă gălăgia este mai mare și clienții sunt atrași precum muștele la…
O cititoare a Ziua de Vest, ajunsă la exasperare, ne-a trimis următoare scrisoare, pe care sperăm că o vor citi și înțelege și autoritățile abilitate să pună punct haosului din Timișoara.
”De data asta, vă invit să treceți în plimbare, o plimbare amară, pe Strada E. de Savoya nr 16, la nou deschisul Funky Food Lab. Păreau OK, dar din lipsa de clienți au inventat seratele, care se desfășoară în felul următor:
-se dă drumul la boxe, identice cu cele care se utilizează în discoteci și la concerte în aer liber, pe scene, se invită o mână de dansatori care dansează pe stradă, repet, pe stradă, nu pe terasă, nu că ar fi vreo diferență, dar voiam să subliniez tupeul, iar DJ-ul încălzit ajunge cu muzica la fel ca într-o discotecă. 80-90 decibeli în stradă, iar în casele noastre cam 65-70 db. Între 21.30 și 1.00. Când ar fi somnul mai dulce. E ca un viol. Depinde de câte ori vor ticăloșii să îl comită. Noi suntem prizonierii lor. Nu știm niciodată dacă în seara care vine avem certitudinea casei noastre. Nu știm, trăim așa, după cum vor ei. Dacă vor, ne violează viața, dacă nu vor, poate reușim să dormim câteva ore în plus, oricum avem nevoie de rezerve pentru seara care va urma. Doare mult, nici nu am știut ce stări de rău poți avea atunci când casa ta, cuibul tău, locul în care ar trebui să te simți în siguranță îți este atacat. Cu o ușurință fantastică. Trăim niște umilințe greu de imaginat, deoarece fiecare secundă trece enorm de greu la 80 de decibeli, la 1 noaptea. Și la sfârșitul fiecărui cântec te gândești că poate e ultimul, poate s-au uitat la ceas și și-au dat seama că e târziu, dar nu, următoarea melodie pornește și mai îndrăcită. Deseori și cu chiotele de rigoare. Că nu beau apă plată nici unii.
Faptele de vitejie ale celor de la Funky Food Lab pot fi vizionate și pe pagina lor de Facebook, deoarece și-au făcut un merit din organizarea acestor petreceri, cred că nici nu au conștiința faptului că încalcă legea, atât de ușor le e. Și dacă veți experimenta această plimbare, să vă uitați în sus, în stânga, în dreapta, în față și în spate, și să știți că atât cât vedeți cu ochii sunt apartamente locuite, toate, și înăuntru stăm ca șobolanii în cursă, ca prizonierii, așteptând să treacă momentul de tortură. (…) Ascunși ca șobolanii, deoarece oamenii ăștia chiar ne pot face rău, pentru că au spate. Nu e o vorbă auzită prin târg, chiar au. Uneori au și dovedit. Privarea de somn e într-adevăr o formă de tortură, dar și umilința doare pe măsură, poate și mai mult.”
Ce ar mai putea fi adăugat la această dramă trăită nu de unul cu de mii de locuitori ai Timișoarei? Doar că e nevoie de o intervenție în forță pentru asanarea nopților orașului.
