Ruben Lațcău, viceprimarul userist al Timișoarei, se laudă cu investițiile pe care le-a făcut administrația locală în acest an. Acestea ar avea o valoare totală de peste 270 de milioane de lei, ceea ce ar însemna că precedentul record anual a fost depășit în primele opt luni ale anului curent.
Într-o postare triumfalistă pe rețelele de socializare, Lațcău acuză „lipsa de investiții semnificative” a primăriei din anii precedenți, dar și prestația din autorităților județene și național în proiectele din apropierea municipiului. În schimb, „vicele” userist laudă sumele direcționate de administrația din care face parte în acest an spre educație și cultură, însă nu uită și de capitolul care i-a ridicat cel mai mult totalul: infrastructura. Deși acuzat în prezent de liberali că profită statistic de proiectele lansate în administrația Robu, în postarea sa edilul lasă de înțeles că nu este de acord cu această poziție. „Aceste lucruri nu fac referire la moșteniri”, spune, mai exact, Lațcău.
Iată și postarea viceprimarului:
„Cea mai mare sumă de bani investită de primărie a fost atinsă în primele 8 luni ale acestui an. Vineri, 19 august, am depășit orice alt an din 1990 încoace: am decontat efectiv 277.709.882 lei.
Doar în infrastructura de învățământ am investit 30 de milioane de lei în primele 8 luni, o sumă egală cu tot ce s-a investit în perioada 2012 – 2015. Anul trecut investisem deja 41 milioane în infrastructura educațională, o sumă mai mare decât în orice alți patru ani de mandat precedent.
După anii lipsiți de investiții semnificative, care ne-au pus răbdarea la încercare și ne-au afectat calitatea vieții, ne propunem să majorăm sumele cheltuite. Începe în curând școala și revin în discuție condițiile din școli și grădinițe. Fără investiții, doar cu reparații, nu pot fi asigurate condițiile pe care cu toții ni le dorim pentru copiii noștri. Diferența se va vedea după o perioadă mai lungă și doar în urma investițiilor. Prin urmare, ne propunem să depășim în acest an suma de 41 de milioane alocată în 2021 educației.
Ne pregătim și pentru anul viitor, când vom fi capitală culturală și vom avea nevoie de cât mai multe spații dedicate evenimentelor culturale. Suntem atenți și răspundem nevoilor de finanțare. Am atins 21,8 milioane în primele 8 luni ale acestui an, deja o sumă mai mare decât totalul pe anul trecut, 20,7. Din 2013 până în 2020 primăria a investit în 8 ani 43,9 milioane în spații de cultură. În 2021 și cele 8 luni din 2022 am ajuns la 43,2 milioane. Cu siguranță vom depăși în doi ani cu mult suma pe care care administrația precedentă a investit-o în 8.
În ceea ce privește infrastructura, de la începutul anului până vineri primăria a investit 190 de mil. lei (150 din bugetul local) în proiectele pe care le avem în oraș. În sumă aceasta nu intră fondurile europene pentru apă-canal, implementate de compania de apă a primăriei, în valoare de 150 mil. lei, ce vor fi implementate până în 2024. Rețeaua de termoficare a beneficiat de 30 mil. lei, iar 160 mil. am cheltuit în cale de tramvai și infrastructură rutieră. Până la sfârșitul acestui an mă aștept să depășim 250 milioane lei.
Nu va fi suficient din păcate, nevoile sunt uriașe: nu avem centură, inel IV, sunt necesare și poduri noi peste Bega, descărcări; rețeaua și vehiculele de transport public sunt vechi, iar toate acestea nu pot fi rezolvate în doi ani, probabil nici în patru. Prioritățile la nivel local au fost altele și din păcate sunt altele la nivel județean și național în continuare, drept dovadă Centura de Sud și drumul de la Giarmata merg foarte prost. Pentru rutier, fondurile europene nu mai sunt o soluție, investițiile în infrastructură trebuiau planificate și începute în 2012, ca să beneficiem de banii europeni. Așa și-a făcut Oradea pasajele peste centură. Acum, finanțarea Comisiei europene s-a schimbat și trebuie să facem din fonduri locale sau naționale ce n-am știut sau n-am putut să facem până acum.
Aceste lucruri nu fac referire la moșteniri, sunt niște cifre care spun realități de nediluat. Asta nu înseamnă că am ajuns foarte departe. E nevoie ca ani de zile administrația să investească zeci de milioane într-o școală sau spațiu cultural pentru ca el să fie finalizat și folosit. Dacă prioritizarea banilor se face mereu după criterii de like-uri sau presiune politică, lucrările ajung nefinalizate, blocate sau neîncepute; panseluțele și gazonul irigat în centru sunt frumoase dar nu țin pentru școlile, drumurile sau infrastructura de care avem nevoie. Această consistență administrativă ne-a lipsit în ultimii ani și este un motiv important pentru care simțim că am rămas în urmă.
Am să revin pe capitolele și proiectele importante în zilele care vin. Cred că este important să știm în ce ne investim banii și care sunt lucrările din oraș cu care ne intersectam – nu întotdeauna cu bucurie”.
