Acasă Actualitate Viktor Orban, premierul Ungariei, la Gala „Libertate `89”, din cadrul programului Timișoara...

Viktor Orban, premierul Ungariei, la Gala „Libertate `89”, din cadrul programului Timișoara 30

559
DISTRIBUIȚI

Gala „Libertate `89”, din cadrul programului Timișoara 30, organizat pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluție de Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, i-a adus la Timișoara pe prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán, și președintele asociației organizatoare, László Tőkés. Acestora, li s-a alăturat și „gazda” festivităților, primarul Nicolae Robu.

La eveniment au participat și alte personalități, reprezentând, printre altele: guvernul Sloveniei, Casa Regală din Marea Britanie, birourile de propagandă și relații externe ale guvernului de la Budapesta, ambasadorul Ungariei la București și mai mulți întâistători ai bisericilor reprezentative pentru maghiarii din Transilvania și alte regiuni din afara Ungariei, unde aceștia sunt numeroși.

Cel care a inițiat discursurile a fost Nicolae Robu, care a amintit că Timișoara este „un oraș cu oameni minunați, care oferă un model la nivel mondial, de urmat. Noi, timișorenii, trăim în respect total unii cu alții, indiferent de etnie, limba vorbită, sau confesiune”. Drept exemplu, primarul a amintit de Farkas Imre, viceprimarul care face parte din UDMR. „Spre final de mandat, pot spune că am colaborat bine, și pot spune că vom colabora la fel de bine, și pe viitor”, a ținut să menționeze Robu, înainte de a aminti și de școlile și instituțiile culturale ale minorităților, susținute de administrația locală.

În ceea ce privește evenimentele comemorate, Robu a amintit că în seara de 16 decembrie 1989, la Timișoara au apărut primele strigăte „Jos Ceaușescu”, de acolo a pornind Revoluția. „Timișorenii au fost primii care au înțeles că e în puterea lor să schimbe regimul, iar o scânteie a fost destul ca totul să explodeze. De atunci, în fiecare 17 decembrie, Timișoara e în doliu”, a spus Robu.

Edilul șef a avut un mesaj și pentru Tokes: „Domnule L. Tokes, în unele privințe, părerile nu coincid, dar tocmai pentru asta am avut o Revoluție… pentru că nimeni nu este deținătorul adevărului absolut. […] Să dăm Cezarului ce este al Cezarului, Timișoara vă este recunoscătoare. Și România ar trebui să vă fie la fel recunoscătoare”.

Primarul a amintit și de Viktor Orban: „Deși foarte tânăr, ați fost militant anti-comunist, Și știu că ați făcut și faceți multe lucruri bune pentru Ungaria și poporul maghiar”.

„Timișoara a dat șansa istorică de a elimina comunismul din România. De aceea, amintirea acelor vremuri trebuie să rămână vie în memoria noastră și a generațiilor care vin. Nu avem voie să uităm sacrificiul eroilor și să abdicăm de la valorile acestora.[…] Timișoara, glorie eternă eroilor tăi!”, a încheiat Robu.

În aplauzele celor prezenți, a urcat pe scenă și László Tőkés. Acesta a început amintind că acum aproape 30 de ani s-a împlinit profeția conform căreia Uniunea Sovietică urma să cadă. „Regimurile ateiste din Europa de Est s-au prăbușit unul după altul. Atunci a venit și sfârșitul pentru ultimul regim stalinist, cel al lui Ceaușescu. Popoarele libere  încă îi mulțumesc lui Dumnezeu, la 30 de ani de atunci”.

Pastorul a amintit că Timișoara a avut de suferit din cauza Elenei Ceaușescu, care în lipsa soțului său, plecat în Iran, dorea să distrugă orașul. „S-a declanșat mecanismul de distrugere, în locul unde s-a prăbușit și Gheorghe Doja. Respect eroilor Timișoarei. Cu subiectivitate, voi atrage atenția asupra rolului congregației mele. În ciuda propagandei, […] timișorenii nu au uitat de unde a plecat Revoluția”.

„Stalin a promis distrugerea religiei, dar în cele din urmă s-a prăbușit comunismul, iar Biserica lui Cristos încă există. Comunitatea reformată, reprimată, s-a unit împotriva regimului ateist. Românii și alte grupuri confesionale s-au opus comuniștilor atei care încercau să ne dezbine. Ne-am unit în spirit multiconfesional, în stilul orașului, pentru apărarea valorilor creștine comune”, a spus Tőkés.

Pe lângă libertatea confesională, liderul maghiarilor din Transilvania a amintit că o altă dorință a revoluționarilor a fost libertatea cuvântului: „ Libertatea cuvântului a intrat ca necesitatea de a doborî zidurile tăcerii, construite pe baza cultului personalității și idealurilor sociale. […] Era imposibil să păstrăm liniștea. Noi dacă nu vorbeam, pietrele ar fi zbierat”. Acțiunile revoluționarilor au fost comparate de Tokes cu cele ale lui Luther și Calvin „de a nu se supune tiraniei papale”. Acesta a continuat: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni”.

Ultimul care a vorbit a fost Viktor Orban. La începutul discursului său, acesta a amintit de importanța Timișoarei în istoria Ungariei: de la rolul în oprirea turcilor la faptul că orașul a fost un important centru economic în timpul imperiului austro-ungar.

„Lumea are două probleme: nu crede ceea ce posibil și crede ce nu e posibil. În 1989, lumea nu credea că românii se pot revolta împotriva comunismului. Atunci, s-a dovedit că, pentru libertate, românii și maghiarii pot face front comun. La fel, în 1956, polonezii, românii, dar și maghiarii din România, au susținut revoluționarii din Ungaria”, a amintit Orban în discursul său.

„Libertatea nu o vom primi niciodată ca un dar din partea marilor puteri. Cadourile nu pot veni decât de la Dumnezeu: curajul de a lupta pentru libertatea proprie, în acel caz. Dacă așteptam după occidentali, încă am fi ocupați de sovietici, iar în consiliile partidului comunist încă s-ar fi decis viitorul nostru”, a continuat Orban.

Vorbind și de prezent, Orban a anunțat planurile sale, în care speră să fie implicată și România. „În calitate de premier, văd șanse nemaipomenite ca românii și maghiarii să aibă țeluri comune. Noi vrem să ieșim din linia a doua a popoarelor europene. După 40 de ani de comunism, și asta ar fi o victorie, dar noi vrem să ne numărăm printre cele mai performante țări”, a spus acesta.

Planurile numite de premierul maghiar sunt ca Europa de Est să aibă tehnologie de cea mai înaltă calitate, aer curat și să fie una dintre cele mai sigure zone. Orban vrea ca în viitor, întrebarea pe care și-o pun locuitorii regiunii să fie: „Ce să ne facem cu muncitorii care vin din Europa Occidentală?”. Acesta a continuat: „Foarte mulți, chiar și dintre noi, nu pot încă să-și imagineze. Nici în 1989 lumea nu credea că ce s-a întâmplat aici este posibil”.

În încheiere, întorcând-se la trecut, Orban a spus că niciuna dintre strategiile comuniste nu puteau reuși să pună în aplicare un sistem, cel comunist, „născut în păcat”. „Nu există schimbare politică care să se întâmple de pe o zi pe alta, nu poți să transformi un câmp de mătrăgună într-o livadă înfloritoare. Patru decenii de comunism nu au cum să nu lase urme. Suntem datori față de noi înșine să rostim adevărul. Prin memoria noastră, aprindem lumina, unde pentru prima dată în Europa a existat iluminat public”.

Comentarii

comentarii