Criza economică nu îi sperie pe fermierii timişeni
“În momentul când vom derula aceşti bani şi-i vom capitaliza, nu vor mai apărea 600.000 de şomeri, fiindcă va creşte numărul locurilor de muncă”, a spus Viorel Matei (foto), preşedintele FNPAR.
Cea mai gravă problemă cu care se confruntă agricultorii nu numai din Timiş, ci din întreaga ţară, la ora actuală, este lipsa creditelor. Băncile nu mai dau credite, din cauza crizei economice, iar fermierii nu mai pot produce nimic fără bani.
În această situaţie, lucrătorii pământului se întreabă: “Va da agricultura faliment?”. Una dintre soluţii este accesarea uriaşelor fonduri europene destinate agriculturii, dar pentru asta este nevoie de organizare, de scrierea de proiecte şi de specialişti care să întocmească aceste proiecte şi să îi informeze pe fermieri. Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a întocmit un plan de salvare din criză a agriculturii româneşti şi de absorbţie a fondurilor oferite de către Uniunea Europene.
Capitalizarea CEC Bank
“Propunerea mea ce a fost validată şi de către Ministerul Agriculturii, alaltăieri, agreată şi de către ministrul Ilie Sârbu, este capitalizarea CEC Bank şi crearea unei divizii de agricultură în cadrul băncii, care să crediteze producţia agricolă şi investiţiile, prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, să realizeze, în acelaşi timp, produse sigure şi în cantităţi suficiente pentru consumatori, precum şi un anumit confort de protecţie socială. Este o măsură europeană, ce se poate aplica”, a declarat Viorel Matei, preşedintele FNPAR.
O altă problemă cu care se vor confrunta fermierii, începând cu anul 2010, este faptul că România nu mai poate subvenţiona creditele. Dar situaţia este şi mai gravă, acum, în perioada de criză economică. În acest moment, nici 10% dintre producători nu au avut acces la creditul agricol de producţie, cu acea susţinere de 30%, fiindcă băncile străine cer garanţii între 300 – 600%, ceea ce este insuportabil pentru fermieri.
Se preconizează că un agricultor pe unitatea de măsură va ajunge până la 1.200 de euro, în următorii cinci ani. Pentru o fermă de 1.000 de hectare se va ajunge la 1.200.000 de euro, ce pot fi baza pentru a primi credit. Pe diferenţă este fondul de garantare şi trebuie luat în seamă CEC Bank, pentru ca 50% din credit să fie garantat cu investiţia, cum se întâmplă în toate statele. “Am cerut ca dobânda plătită să fie de maxim 4 – 6%, cum e în toate statele UE, unde creditul pentru agricultură nu depăşeşte 4%. Pare tot mai probabil că din agricultură şi industria alimentară vor fi 600.000 de şomeri. În momentul când vom derula aceşti bani şi-i vom capitaliza, nu vor mai apărea 600.000 de şomeri, fiindcă va creşte numărul locurilor de muncă”, a spus Matei.
Va da agricultura faliment?
Se tot vorbeşte că agricultura trebuie sprijinită intens, dar bugetul pe 2009 este foarte mic, sub 2%. Cu toate acestea, fermierii mai speră. “Va da agricultura faliment, în aceste condiţii?”.
Ioan Turc, director de fermă din Beregsău Mic, a declarat că agricultura a fost întotdeauna în criză. “Agricultură este în criză de când lucrez eu. Criza nu ne afectează în mod deosebit. Ce ne va afecta în mod deosebit, anul acesta, vor fi condiţiile climaterice, nivelul producţiei şi preţurile produselor agricole. Dacă producţiile vor fi mari în UE, preţurile vor fi foarte mici. Cheltuielile mari pe hectar ne zdruncină.
Anul viitor va fi mai problematic, dacă acest an îl terminăm greu”, a spus Turc. “Am avut perioade mult mai grele şi am făcut agricultură fără un leu subvenţie, pe o piaţă mult mai dezorganizată, prin 1995, 1996 şi 1997. Dacă sistemul de finanţare se va rezolva, vom putea face chiar o agricultură performantă. Problema care va fi va ţine de piaţă. Trebuie să găsim debuşeuri, altfel vom sta cu grâul şi porumbul în hambare. Spun că, într-o situaţie de criză financiară, nu ar trebui să avem o criză alimentară în România”, a subliniat Viorel Matei.
Gh. MIRON.
