Vulcanii noroioși din comuna timișeană Forocici, zonă supranumită ”Gura iadului”, considerați monument al naturii, așteaptă să fie valorificați turistic și incluși într-un traseu care să le ofere vizitatorilor o priveliște unică în Câmpia Banatului.
”Am ajuns la studiul vulcanilor noroioși din povestirile unor săteni care vorbeau despre un vulcan adormit Zudabara, în apropierea căruia vulcani cu apă rece, numiți forocici, bolborosesc. Interesant este că acești vulcani noroioși sunt unici în România, pentru că emană bioxid de carbon, față de cei din Buzău unde este vorba despre hidrocarburi și de cei din Transilvania unde sunt emanații de gaz metan. Oamenii din imediata lor apropiere încă se tratează de reumatism, iar cei mai sensibili au parte de stări de amețeală în preajma lor”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Teodora Moț, doctorand în istorie antică la Universitatea de Vest Timișoara.
”Gura iadului” se află în partea de nord a județului, pe o pășune sălbatică, printre pâlcuri de iarbă peste care, în seceta verii, drumețul necunoscător poate călca fără băgare de seamă, iar vulcanii bolborosesc atunci când ploaia acoperă ”căldarea” crăpată prin care ies necontenit gaze, mai ales bioxid de carbon.
”Vulcanii noroioși de la Forocici nu sunt identici cu cei din zona Buzău, Pâclele Mari și Pâclele Mici sau cu unii din Transilvania, care sunt legați de emisiile de gaz metan. Au o cu totul altă origine. Gazele care sunt emanate sunt bioxid de carbon, în principal, și sunt asociate cu izvoare minerale. Chiar apa care apare în zonă este minerală, care nu se deosebește prea mult de cea de la Lipova sau aceea din fântânile din Pișchia. În zonele unde sunt apar niște mici cratere. În anii secetoși, apa seacă complet, dar dacă punem o pungă deasupra lor se va umfla cu aer, ceea ce ne arată că emisia de bioxid de carbon este continuă și există independent de existența apei. Nu există fenomenul de bolborosire ca la vulcanii noroioși. Diametrul lor este de circa 3-4 metri, depinde de câtă apă se adună. Nu este un peisaj selenar, iar când e iarbă mare nici nu se găsește vulcanul”, a explicat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Petru Udrea, de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest Timișoara. Potrivit acestuia, ultimii vulcani din Banat au erupt în urmă cu un milion de ani.
Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) a realizat în aceste zile panouri de prezentare și promovare turistică a unor obiective, printre care se regăsesc și vulcanii noroioși de la Forocici, pentru a le veni în ajutor turiștilor.
”Sunt obiective de însemnătate pentru turismul timișean, dar care datorită specificului lor sunt mai greu de prezentat. Ca exemplu, Charlottenburg, supranumit ‘satul rotund’, este un obiectiv unic în țară, declarat monument istoric de mai mulți ani, dar turiștii, atunci când ajung în zonă, nu pot avea această imagine clară a locației. La fel se întâmplă și în cazul vulcanilor noroioși de la Seceani/Forocici, a Iarcurilor de la Cornești sau în cazul Rezervației naturale de la Satchinez. Sunt locuri a căror imagine prezentată prin intermediul acestor panouri le poate oferi turiștilor detalii vizuale despre ceea ce vizitează. Prognozăm că demersul nostru va duce la creșterea numărului de turiști interesați să viziteze aceste obiective”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Delia Barbu Sescu, director APDT Timiș.
