Studiul seismic al Zeta Petroleum aduce noi date despre potenţialul de producţie al zăcământului de gaze naturale de la Bobocu
Studiul seismic efectuat de Zeta Petroleum în 2010 la zăcământul de gaze naturale de la Bobocu evidenţiază un model geologic inedit pentru această zonă, iar analiza preliminară a datelor indică existenţa unor resurse neexploatate încă.
O primă evaluare realizată de Zeta la Bobocu în 2008 a arătat existenţa unor rezerve probabile de gaze de circa 60 Bcf (billion cubic feet), echivalente a 1700 mililoane mc, din care s-au produs 33 Bcf (935 mililoane mc) până în 2001. Evaluarea achiziţiei seismice 3D din 2010 oferă însă informaţii noi, iar examinarea şi analiza acestor date a permis identificarea unor rezervoare independente, ce sunt avute în vedere pentru operaţiuni de foraj în viitor. Un prim set de concluzii ale studiului seismic arată existenţa unor sedimente aparţinând unui sistem fluvio-deltaic Ponţian, în care de fapt sunt cantonate acumulările de gaze care au făcut obiectul exploatărilor anterioare. În plus, s-a identificat un potenţial de acumulări de gaze în depozitele pre-Ponţian al căror potenţial este încă în evaluare. Examinarea şi analiza datelor referitoare la producţie şi la presiunile din zăcământ a permis definirea lobilor deltaici care considerăm că au constituit rezervoare independente. Din analiza istoricului de producţie şi presiune de la sondele existente, rezultă că o serie de lobi din cei parţial exploataţi anterior anilor 2000 pot fi consideraţi în continuare surse potenţiale, întrucât par să conţină rezerve neexploatate. “Rezervele probabile de gaze ramase în lobii ce au produs anterior pot fi estimate la circa 765 de milioane de metri cubi (27 Bcf), rămânând ca să finalizăm estimarea resurselor şi rezervelor în lobii noi identificaţi şi cele cantonate în depozitele situate sub zăcământul existent, la adâncime”, spune Bogdan Popescu, director Zeta Petroleum România.
Zeta intenţionează să readucă în producţie acest zăcământ prin forarea de noi sonde şi, acolo unde este posibil, prin reactivarea sondelor vechi. În 2011 Zeta a planificat finalizarea evaluării seismicii 3D şi va propune ANRM, în urma finalizării studiului de zăcământ aflat în curs, fie o sondă nouă fie o sondă deviată de la una din sondele existente, iar prima producţie de gaze, în caz de succes, este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2011. Partenerul strategic al companiei Zeta în proiectul Bobocu este Cooper Energy Limited, companie publică australiană, care va investi minumum 16 milioane de dolari pentru prima fază de dezvoltare a zăcământului. Zeta deţine concesiunea asupra zăcământului din 2007, moment în care a debutat şi reevaluarea acestuia. În 2009, rezultatele analizei preliminare au indicat prezenţa unor bariere de curgere care nu fuseseră identificate de cercetările anterioare. Achiziţia seismică 3D, realizată pe o suprafaţă de 75 de kilometri pătrați, oferă date de o calitate excelentă, ce au explicat geneza sedimentară a acestor bariere care a putut parţial fi coroborată şi intregrată în baza de date de sondă şi de seismică 2D executată anterior. Perimetrul de la Bobocu, aflat la 110 km de Bucureşti, la nord de valea Buzăului, cuprinde un câmp matur de gaze, descoperit de Romgaz în 1966. Producţia a început în 1977, fiind abandonată în 2001 din cauza viiturilor de apă şi a apariţiei nisipului în sonde.
Rezerve estimate de minim 1,5 şi maxim 6 milioane de barili la Jimbolia
Un alt proiect important al Zeta pentru anul 2011 vizează concesiunea Jimbolia, câmp de petrol şi gaze localizat la aproximativ 40 kilometri vest de Timişoara, lângă graniţa româno-sârbă, într-o concesiune cu o suprafaţă de 23,9 kilometri pătrați. „În cadrul structurii de la Jimbolia a fost pus in evidenta un zăcământ de ţiţei parafinos, de foarte bună calitate. Evaluarea preliminară indică existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili şi pot ajunge chiar la 6 milioane de barili. Marea provocare pentru 2011 este de a găsi cele mai bune soluţii pentru exploatare în condiţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului. În urma testelor din 2010, am evidenţiat existenţa unor nivele saturate cu amestecuri de gaze bogate cu CO2, cu înaltă presiune, iar în acest moment suntem în faza în care derulăm diferite studii pentru a identifica cele mai potrive soluţii pentru exploatarea petrolului subiacent în condiţii de siguranţă”, spune Bogdan Popescu.
Licenţa Jimbolia cuprinde două câmpuri descoperite în anii ‘80: Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest, acumulări de petrol şi gaze pe care Zeta le evaluează în vederea readucerii lor în producţie. Partenerul Zeta Petroleum, cu o participaţie de 50% în perimetrul Jimbolia, este Armax Gaz – o companie publică românească ce proiectează, confecţionează, instalează şi asigură mentenanţa echipamentelor din industria de petrol şi gaze.
