Zeci de fermieri din Serbia, Moldova, Bulgaria, Macedonia şi România s-au reunit la Timişoara, vineri, 27 mai, pentru a dezbate situaţia actuală a agriculturii şi a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. “La Timişoara s-a creat o nouă unitate a celor care trăiesc din agricultură”, a spus Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPAR), organizatoarea evenimentului, membră COPA-COGECA. 10,5 miliarde de euro pentru fermierii români
Uniunea Europeană a alocat fermierilor români 8 miliarde de euro până în 2015, la care s-au adăugat şi 2,5 miliarde de euro de la Guvernul României. Până acum, s-au plătit aproximativ 2 miliarde de euro şi urmează să mai fie plătiţi
încă 4 miliarde prin proiectele aprobate. “Din păcate, nevoia de dezvoltare rurală şi agricolă este atât de mare în ţara noastră încât dacă s-ar reuşi absorbţia acestor resurse financiare tot nu ar fi îndeajuns. Se spune că agricultorii vorbesc aceeşi limbă – limba pământului. Astăzi, 27 mai, la Timişoara, datorită lui Viorel Matei, a fost reinventată aceeaşi limbă, a pământului, necesară agricutorilor”, a declarat Ciprian Alic, director general adjunct în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit –Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Mai puţină birocraţie
Comisia Europeană prevede menţinerea sistemului actual, format din doi piloni, privind plăţile către fermieri: unul care cuprinde plăţi directe şi măsuri de piaţă şi al doilea pilon, care cuprinde măsuri de dezvoltare rurală multianuale, în cazul căruia se stabileşte un cadru de opţiuni la nivelul Uniunii Europene. FNPAR susţine că viitorul sistem de plăţi directe nu poate să se bazeze pe perioade istorice de referinţă, ci ar trebui să fie legat de criterii obiective. Actualul sistem prevede norme diferite pentru UE –15 şi UE –12, situaţie care nu poate continua după 2013, fiind necesare criterii mai obiective pentru alocările destinate dezvoltării rurale. În ceea ce priveşte acordarea plăţilor directe, o abordare ar fi aceea de a prevedea plata unui ajutor pentru venitul de bază, plus o plată obligatorie de mediu pentru acţiuni suplimentare anuale. Acestea depăşesc normele referitoare la ecocondiţionalitate. Este vorba de rotaţia culturilor, păşunile permanente sau scoaterea terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic. De asemenea, se mai poate face o plată pentru compensarea constrângerilor naturale specifice definite la nivelul UE care să compenseze sumele plătite prin intermediul măsurilor de dezvoltare rurală. “O schemă de sprijin simplă şi specifică ar spori competitivitatea exploataţiilor agricole mici, ar reduce birocraţia şi ar contribui la vitalitatea zonelor rurale”, mai propune FNPAR.
