Zeci de oameni de afaceri din Timiș, Arad, Neamț și Hunedoara, dar și simpli cetățeni dornici de a se informa, au fost prezenți sâmbătă, 12 ianuarie, la Timișoara, la cea mai mare conferință a începutului anului 2019, pe domeniul cel mai fierbinte al României: economia.
Invitați speciali au fost decanul Facultății de Management în Producție și Transporturi din cadrul UPT, prof. univ. dr. Marian Mocan, Raluca Bârsăian, vicepreședinte CNMR pe probleme de infrastructură, și profesorul și analistul economic, Nicolae Țăran.
Conferința s-a numit „Oportunități și obstacole pentru economia românească” și a fost organizată la Hotelul Timișoara de europarlamentarul Maria Grapini, vicepreședintele pe probleme economice al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (CNMR). Alături de ea au fost prezenți antreprenori, consultanți, analiști, profesori, reprezentanți ai mediului bancar din regiune, dar și timișoreni dornici să afle încotro mergem, din această perspectivă.
”Este important ca oamenii de afaceri să fie informați corect, de aceea am făcut această conferință. Pe de altă parte, și eu vreau să culeg informații direct de la oamenii de afaceri, ca să le pot duce spre guvernul României, ministerului de resort și prim-ministrului țării. Dacă sunt probleme de legislația muncii, le duc la Ministerul Muncii, dacă sunt probleme legate de fiscalitate, le voi oferi Ministerului Finanțelor. Această conferință are un dublu scop: pe de o parte să transmitem informațiile de care au nevoie oamenii de afaceri, dar și cetățenilor interesați. Pe de altă parte și eu am nevoie de informații pe care să le iau direct de la sursă, iar acesta este un cadru firesc pentru a le accesa și să le înaintez guvernului. Săptămâna ce vine, începând de luni, la Strasbourg voi avea o întâlnire cu mai mulți miniștri, inclusiv cu doamna prim-ministru și le voi înmâna informațiile adunate la conferința de la Timișoara. Să nu uităm că în 2019 avem două cicluri electorale, dar nu este bine să lăsăm la o parte măsurile economice și sociale, fiindcă avem nevoie de creștere economică și să îi aducem pe românii plecați, înapoi, fiindcă economia duce lipsă de forță de muncă aici, în țară. Trebuie să ajungem la o creștere a nivelului de trai aproape de media din UE”, a spus Maria Grapini, sâmbătă 12 ianuarie 2019, la Timișoara.
Creşterea economică de 7% în 2017 a însemnat un plus la PIB-ul României de 17,7 miliarde de euro – adică undeva sub 900 de euro pe cap de locuitor. Dar cu o medie de creştere de 2,5% anual. Ţara noastră se află din acest punct de vedere pe locul 7 în UE înaintea altor economii puternice, dar care au avut o dezvoltare economică mai slabă. Cum însă baza de creștere a României este mai slabă, doar 187 miliarde euro în 2017 va fi nevoie de creșteri mari, pentru ca țara noastră să depășească economiile apropiate ca valoare, precum cele ale Cehiei, Portugaliei sau Greciei. României i s-au alocat 30,84 miliarde de euro de la fondurile ESI, în perioada 2014 -2020. Cu o contribuție națională de 36,47 miliarde de euro pentru investiții în diverse domenii, de la crearea de locuri de muncă, până la promovarea inovației, protejarea mediului și incluziunii sociale. Toate fondurile sunt concepute pentru a sprijini dezvoltarea socioeconomică a României. Rezultatele preconizate (obiectivele) oferă o vedere de ansamblu a locului în care România ar trebui să se afle în raport cu parametrii-cheie până în 2020. Creșterea economică a României a venit preponderent din consum, dar există temerea că aceasta obosește și dacă va vrea ca țara noastră să avenzeze ar trebui să orienteze creșterea de pe consum pe investiții -a fost mesajul conferinței „Oportunități și obstacole pentru economia românească”, de la Timișoara.
”Am venit astăzi să prezentăm provocările economice la nivel mondial și cum le va face România, ținând cont de realitățile din acest moment, de faptul că 2019 va fi un an în care vor fi două tipuri de alegeri și vom începe cu cele europarlamentare din luna mai, iar lumea trebuie să fie informată. 2019 este un an mai aparte, va fi un an cu provocări noi. Una dintre provocări este faptul că se preconizează o anumită recesiune economică, nu criză. Nu știm când se va întâmpla, dar previziunile sunt pentru 2019 -2020. Economia globală își încetinește ritmul de creștere la 3,1% în 2019, iar piețele dezvoltate vor avea ritmuri de creștere diferite: India crește cu 6,8%, China cu 3,8%, SUA cu 3,2%. Altă mare provocare este revoluția tehnologică, cu dezvoltarea conceptului industry 4.0 la nivel mondial, dar și a introducerii tehnologiei 5G cu viteza mai mare și mașini autonome, a introducerii autovehiculelor electrice, progresul inteligenței artificiale, bătălia foarte puternică dintre SUA și China și introducerea pe scară largă a internetului – peste jumătate din populația lumii va fi conectată la internet”, a explicat prof. Marian Mocan.
Bugetul alocat exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene îl vom putea afla numai la finalul exercițiului, iar acesta se situează între 60 şi 80 de milioane de euro. În ceea ce privește calendarul evenimentelor pe care România îl va avea de gestionat, ritmul activităților este deosebit de intens și se reflectă inclusiv la nivelul agendei prim-ministrului. Cu privire la agenda prim-ministrului României, un prim reper important a fost vizita Colegiului Comisarilor europeni, din 10 şi 11 ianuarie 2019, pentru a marca lansarea oficială, la București, a Președinției României a Consiliului UE. Tot în ianuarie, pe data de 15, doamna prim-ministru se va deplasa la Strasbourg, pentru a prezenta în plenul Parlamentului European prioritățile mandatului Președinției României la Consiliul UE.
România va găzdui 288 reuniuni informale la nivel național, dintre care cele mai multe în București, dar și la Iași, Cluj, Constanța, Sibiu, Brașov sau Alba-Iulia. De asemenea, la Bruxelles sunt planificate 41 reuniuni ministeriale, cu 5 mai multe față de președinția austriacă, 47 evenimente informale, 63 reuniuni COREPER I și II, 1677 reuniuni tehnice, de grup de lucru.
