Acasă Cultura Zilele Culturii Naționale la Reșița se desfășoară în perioada 12 – 20...

Zilele Culturii Naționale la Reșița se desfășoară în perioada 12 – 20 ianuarie!

159
DISTRIBUIȚI

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori şi de Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Şi în alte ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

„Cu Eminescu apare în literatura europeană ultimul mare poet romantic, păstrând în existența și opera sa conturul caracteristic al dramei artiștilor romantici. Năzuind necontenit spre un plan de viață superior etic și artistic, căutând cu patos adevărul și refuzând consecvent compromisul, Eminescu s-a aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina noncomformismului, a sincerității în faptele de viață și a înălțimii de gândire, dublată de o sete de cunoaștere absolută”, este corect să spunem cu Mihai Eminescu – „omul deplin al culturii românești” se naște literatura poetică română sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poet cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, și va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești. Pentru că el ne-a ajutat pe toți să ajungem la o înțelegere a ’’Luceafărului’’, la înțelegerea tragică, dar olimpiană a acelui ’’Nu credeam să învăț a muri vreodată’’ după cum susținea Nichita Stănescu.

Numele lui Mihai Eminescu este legat de Banatul de Munte şi prin primul teatru din ţară, cel de la Oraviţa, ce îi poartă numele.

Acest teatru a găzduit trupa lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu ca sufleur, trupă ce  a prezentat două spectacole, în zilele de 1 și 2 septembrie 1868.

Primul patriarh al României, Miron Cristea, plecat din scaunul de Episcop al Caransebeșului, a realizat prima lucrare academică dedicată marelui poet Mihai Eminescu, în anul 1895, pe atunci fiind Elie Cristea, un tânăr doctorand care absolvea studiile de filosofie şi filologie modernă la Budapesta cu o teză intitulată: „Eminescu, viaţa şi opera. Studiu asupra unor creaţii mai noi din literatura română“. În cuprinsul ei a fost numit pentru prima dată „Luceafărul poeziei româneşti“.

La Reșița sunt pregătite evenimente de înaltă ținută cu ocazia Zilei Culturii Române, la inițiativa președintelui Forumului Democratic al Germanilor din județ, cărturarul Erwin Josef Țigla, un mare iubitor al Luceafărului poeziei românești

Dealtfel, editorii reşiţeni Erwin Josef Ţigla şi Gheorghe Jurma au fost selectaţi la categoria Carte de publicistică, celor doi oameni de cultură fiindu-le acordat Trofeul UZPR pentru cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și dedicată Centenarului României Mari (1918 – 2018). Cea care a ținut Laudatio asupra celor doi a fost cunoscuta poetă și traducătoare Nora Iuga, o prietenă sinceră a celor doi premiați.

12 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Proiectul „Reșița: 250 de ani de industrie”. Întâlniri de suflet cu oameni pentru care Reșița înseamnă ceva… La discuții cu Nikolaus Rudolf Pilly (Călan) și dr. ing. Romulus Vasile Ioan (Reșița / Hunedoara).

13 ianuarie 2022, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Citim EMINESCU: o manifestare interactivă în cinstea Poetului național, organizat în parteneriat: Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin și Teatrul de Vest Reșița.

14 – 21 ianuarie 2022, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Expoziție de fotografii cu tematica „Iarna în Munții Banatului”. Expune: Nicolae Șușara (Anina).

17 – 27 ianuarie 2022, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Expoziție de artă plastică Flavia Beatris Grădinaru (Reșița).

17 – 20 ianuarie 2022, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Expoziția filatelică „Mihai Eminescu“, cu exponate din colecția Doina și Gustav Hlinka.

17 ianuarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Prezentarea cărții „Ecouri eminesciene“, autori: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Editura „TIM” Reșița, 2021.

18 ianuarie 2022, ora 20.15, studioul postului de televiziune „Banat TV” Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Emisiunea TV „Călător fără bilet”. Moderator: col. Valentin Homescu. Participă Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.

20 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul Universitar Reșița al UBB, locația: Centrul de învățare „UBB – Real students’ dreams”:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

„Educațiunea e cultura caracterului, iar cultura e educațiunea minții.“ (Mihai Eminescu): o manifestare interactivă în cinstea Poetului național, organizat în parteneriat: Centrul Universitar Reșița al UBB și Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin.

Toate manifestările se vor organiza şi desfăşura cu respectarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, stabilite de autorităţile naţionale şi locale, aplicabile la data desfăşurării acestora.

Ultima poezie scrisă de Mihai Eminescu – „Stelele-n cer” (15 iunie 1889)

Versurile au fost găsite în buzunarul halatului de spital cu care era îmbrăcat atunci când şi-a găsit sfârşitul…

Stelele-n cer

 

Deasupra mărilor

 

Ard depărtărilor

 

Până ce pier.

 

După un semn

 

Clătind catargele

 

Tremură largile

 

Vase de lemn:

 

Nişte cetăţi

 

Veghind întinsele

 

Si necuprinsele

 

Singurătăţi.

 

Orice noroc

 

Şi’ntinde-aripele

 

Gonit de clipele

 

Stării pe loc.

 

Până nu mor,

 

Pleacă-te îngere

 

La trista-mi plângere

 

Plină de-amor.

 

Nu e păcat?

 

Ca să se lepede

 

Clipa cea repede

 

Ce ni s-a dat?

 

Pe lângă „Stelele-n cer”, în același buzunar a fost găsită și poezia „Viața”, publicate ambele în „Fântâna Blandusiei” din 1 august 1889.

Așa cum am mai afirmat-o, Mihai Eminescu este unul din puţinii Apostoli ai Lui Dumnezeu care se roagă pentru noi în limba română!

La mulți ani, culturii române!

Comentarii

comentarii