Fundația Română a Inimii desfășoară campania Zilele insuficienței cardiace, în perioada 29 aprilie – 5 mai, în scopul informării și sensibilizării populației cu privire la cauzele apariției acestei boli și efectele asupra vieții pacienților suferinzi.
“Acordă 5 minute pentru inima ta! Obiectivul inițiativei 25în25 este de a reduce ratele de mortalitate atribuite insuficienței cardiace în primul an de la diagnosticare cu 25% pe parcursul următorilor 25 de ani”, îndeamnă Fundația Română a Inimii.
Ce este insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care inima are capacitate redusă de a pompa sângele spre organe și țesuturi, astfel că acestea primesc o cantitate mai mică de oxigen și produse nutritive. Încercând să se mențină o circulație normală, inima se mărește în dimensiuni (se dilată) și este însoțită de tulburări ale circulației pulmonare și sistemice.
Pot exista forme de insuficiență cardiacă neînsoțite de dilatare cardiacă. Diagnosticul trebuie stabilit de către medic!
Astfel, insuficiența cardiacă este un sindrom, adică un teritoriu comun în care ajung formele cele mai avansate ale principalelor boli cardiovasculare.
Care sunt cauzele?
Cea mai frecventă cauză de insuficiență cardiacă în țările dezvoltate este boala cardiacă ischemică, manifestată în principal prin infarctul miocardic (produce moartea unei părți a mușchiului inimii ducând la scăderea funcției de pompă).
Hipertensiunea arterială netratată duce în timp la îngroșarea mușchiului cardiac și apoi la mărirea inimii și scăderea fracției de ejecție.
Alte cauze rare
Defecte cardiace congenitale (din naștere) necorectate sau corectate insuficient în copilărie.
Insuficiența cardiacă din cardiomiopatii
(cardiomiopatie dilatativă sau hipertrofică)
Insuficiența cardiacă idiopatică (de cauză necunoscută) de cele mai multe ori în urma unor miocardite virale (inflamația mușchiului inimii).
Hipertensiunea arterială netratată, duce la insuficiența cardiacă.
Diabetul zaharat prin faptul că este un factor de risc pentru boala cardiacă ischemică.
Aterotromboza coronariană (îngustarea arterelor coronare prin depuneri de colesterol): principala cauză de infarct miocardic și inclusiv insuficiență cardiacă.
Dislipidemia (colesterolul și trigliceridele mari în sânge): în timp crește riscul de infarct miocardic.
Fumatul tot prin creșterea riscului de cardiopatie ischemică.
Obezitatea crește activitatea neurovegetativă simpatică (crește producția de adrenalină) care la rândul ei crește tensiunea arterială, nivelul glicemiei și al colesterolului și trigliceridelor în sânge.
Înaintarea în vârstă apare mai frecvent hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică și în plus apar modificări structurale ale mușchiului inimii care țin de îmbătrânire.
Consumul de alcool în exces distruge mușchiul cardiac producând insuficiență cardiacă.
Boala valvulară cardiacă – afecțiunile valvelor în timp duc la afectarea mușchiului cardiac.
Aritmiile – atât cele ventriculare, cât și cele supraventriculare când sunt frecvente sau cu ritm rapid, pot duce în timp la slăbirea mușchiului inimii și insuficiență cardiacă.
Prof.univ.dr. Dan Gaiță, coordonator Programului Național de Prevenție Cardiovasculară în cadrul Societății Române de Cardiologie:
“Aveți grijă de inima dumneavoastră! Cum? Pe scurt, să faceți exerciții fizice, să aveți o dietă echilibrată, să aerisiți locuința, să nu fumați, să vă hidratați și să dormiți suficient!
E bine să vă mențineți rețeaua socială la distanță, dar fără a întrerupe comunicarea cu prietenii și familia – nu în fața blocului, nu pe casa scării, nu la poartă, ci în fața computerului sau folosind telefonul.
Fac o mențiune specială pentru efectuarea de exerciții fizice zilnice (sau măcar de 5 ori pe săptămână) – însumați săptămânal 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate crescută.
Alternați exercițiile prin diversificarea programului zilnic – de exemplu, bucurați-vă cât mai frecvent de pauze active, folosiți o ghidare online a exercițiilor sau faceți exerciții de respirație și utilizați tehnici de relaxare.
Pe termen lung, riscul numărul 1 este tot cel legat de arterele inimii, adică riscul… CORONArian!”, susține prof.univ.dr. Dan Gaiță.
Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare.
Conform Societăţii Române de Hipertensiune, în ţara noastră, bolile cardiovasculare determină peste 62% din totalul deceselor.
Prevenția, calea către o inimă sănătoasă
„La fiecare 30 de minute, un român face infarct miocardic. Unul din trei români suferă de hipertensiune arterială. Şapte milioane de români suferă de una dintre manifestările generalizate ale bolilor cardiovasculare. Toate aceste boli pot fi prevenite, iar mişcarea zilnică este elementul central al optimizării modului nostru de viaţă. Noi ne-am pus inima la treabă. Tu ce faci?“, este mesajul prof. univ. dr. Dan Gaiţă, membru în comitetul de conducere a Fundației Române a Inimii, profesor de cardiologie şi membru Rotary Timișoara.
