Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, în 15 ianuarie, de la ora 19.00, Opera Națională Română Timișoara propune un eveniment deosebit “Pe urmele Luceafărului” dedicat celebrării operei eminesciene și a valorilor culturale românești.
“Vă invităm să vă bucurați de o seară memorabilă, în care lirismul versurilor lui Mihai Eminescu se împletește cu interpretările soliștilor și corului operei timișorene. Își vor da concursul soliștilor Operei Naționale Române din Timișoara:
Lăcrămioara Cristescu, Crina Vezentan, Milița Pantiș, Gabriela Varvari, Remus Alăzăroae și Marius Goța și a formației camerale Icanto Quartetto. La pian, Angela Balici, Leonard Bonez și Maksym Borinov. Accesul la eveniment este gratuit, iar biletele se pot ridica de la agenția care este deschisă între orele 11-19.
Pe parcursului anului 2025, la nivel național vor fi organizate acțiuni și manifestări culturale, dedicate marcării a 175 de ani de la nașterea poetului.
2025 a fost declarat “Anul Mihai Eminescu”
Lucruri mai puțin cunoscute despre Mihai Eminescu prezentate de Aurelian Petcu.
A fost profesor de germană între 1874-1875 la Institutul Academic din Iași. Pe lângă germană, Eminescu știa mai multe limbi străine: latină, greacă, italiană, franceză, spaniolă, turcă, albaneză și sârbă.
Un detaliu interesant despre Mihai Eminescu se numără și formula sa originală de salut. Cu oricine se întâlnea, Eminescu îl saluta cu „Trăiască nația!”.
Formula de salut „Trăiască nația!” nu era doar un simplu salut, ci o manifestare a sentimentului său profund de patriotism și dragoste față de poporul român.
Acest salut al său stârnea, de obicei, simpatia. Prietenii și cunoscuții, când îl zăreau, obișnuiau să i-o ia înainte și îi spuneau ei ,,Trăiască nația!”.
El răspundea cu expresia: ,,Sus cu dânsa!”.
Cea mai cunoscută fotografie a lui Mihai Eminescu a fost realizată în 1869, în timpul unei vizite la Praga. Fotografia care a devenit emblematică pentru portretul public al lui Eminescu, a fost realizată în Piața Sf. Wenceslas, atunci când Eminescu avea doar 19 ani.
Chiar și în fața suferinței fizice și a problemelor de sănătate care l-au marcat în ultimii săi ani, Eminescu a continuat să scrie versuri până în ultimele clipe ale vieții. Ultimele poezii scrise de Mihai Eminescu sunt, ,,Viața” și ,,Stelele-n cer”.
Colo, lângă lampă, într-un mic ietac,
Vezi o fată care pune ață-n ac;
Fața ei e slabă de-o paloare crudă,
Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă,
Degetele repezi poartă acul fin:
Ea își coase ochii într-un tort de in;
Vânătă-i e buza, lipsită de sânge,
Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge. (strofă din poezia ,,Viața”)
