Acasă Actualitate Ziua Grădinii Botanice

Ziua Grădinii Botanice

DISTRIBUIȚI

Sunt mulţi care s-au plimbat până acum în Grădina Botanică din Timişoara. O ştiu toţi, cu aleile ei, cu băncuţele ei, unde poţi să poposeşti şi să admiri speciile de flori şi plante ce se află în ea. Acum, Grădina Botanică din Timişoara are şi ea o zi a ei. Ziua Grădinii Botanice se va desfăşura sâmbătă, 5 septembrie, la Timişoara. Proiectul este realizat de Asociaţia pentru Calitatea Vieţii şi Direcţia de Mediu a Primăriei Timişoara şi este vorba de prima ediţie a acestei manifestări. Evenimentul va începe la ora 11, cu un tur al Grădinii Botanice, unde doritorii vor fi însoţiţi de un ghid. Va mai avea loc un atelier de pictură pentru copii, atelier de modelaj, de estetică, un joc de orientare pentru copii – “În căutarea copacului misterios” şi multe altele. Va fi şi un atelier de pictură pe şevalet şi chiar un concurs de fotografie. La concursul de fotografie participă persoanele care au fotografiat grădina chiar pe data de 5 septembrie. Fotografiile se pot trimite până în 10 septembrie (două fotografii de persoană), pe adresa calitateavietii@yahoo.com, însoţite de nume, vârstă, adresă, telefon, e-mail. “Prin acest proiect  încercăm să sensibilizăm locuitorii din Timişoara asupra unor spaţii verzi. Este la prima ediţie. Am propus, pentru acest an, ziua de 5 septembrie, pentru a sărbători ziua grădinii botanice. Pe toată durata zilei vor avea loc ateliere de pictură pe şevalet, expoceramica, atelier de creaţie şi un concurs de fotografie”, spune Cătălina Popa, de la Asociaţia pentru Calitatea Vieţii. În perioada 1963–1972 a existat din partea serviciului de sistematizare şi a celui de spaţii verzi a oraşului preocuparea pentru amplasarea unei grădini botanice, propusă, în final, a fi amenajată pe fundalul parcului din imediata apropiere a Spitalului Municipal (Clinicile Noi). Se menţionează faptul că, în intervalul 1936-1944, s-a încercat realizarea unei grădini botanice în actualul Parc al Rozelor, sub îndrumarea prof. Alexadru Borza şi a Institutului Botanic, refugiat de la Cluj, proiect care a fost abandonat. S-a ales, mai apoi, actuala locaţie. Poziţia centrală, existenţa unor denivelări care fac posibilă o variată dispunere a florei şi alternarea unor zone plantate cu arbori în stil englezesc liber, cu zone deschise, au fost argumente în favoarea acestei alegeri. Propunerea de amplasare este aprobată de Consiliul Popular Municipal, la 29 ianuarie 1972, într-o şedinţă la care au participat ca invitaţi consultanţi directorii grădinilor botanice din Bucureşti, Cluj şi Craiova. Proiectul a fost încredinţat arhitectului Silvia Grumeza, care, după o documentare prealabilă la Grădina Botanică din Bucureşti, a elaborat un proiect. Grădina este concepută pentru a îndeplini funcţii multiple: ştiinţifică, didactică, educativă şi recreativă. Dispunerea şi extinderea sectoarelor sugerează că funcţiile didactice şi ştiinţifice erau preponderente.

Comentarii

comentarii