Miercuri 22 aprilie, la Timișoara și în întreaga lume este marcată, într-un fel sau altul, Ziua Internaţională a Pământului, deși suntem copleșiți de pandemia COVID19 și întreaga umanitate se află în stare de urgență, iar populația în cea mai mare parte este izolată în case.
Astfel, Ziua Pământului capătă o însemnătate mai mare, acum când viața omului pe întreaga planetă este grav amenințată de coronavirusul SARS-COV2, semn că s-a produs un uriaș dezechilibru în evoluția naturii.
Ziua Pământului a fost lansată prima dată în 1970, la iniţiativa senatorului american Gaylord Nelson, care a dorit să convingă politicienii, care la acea vreme erau dezinteresaţi de problemele mediului, să adopte o legislaţie corespunzătoare pentru protecţia mediului.
După 20 de ani de la lansare, în 1990 peste 200 de milioane de oameni din 141 de ţări au sărbătorit în dată de 22 aprilie – Ziua Internaţională a Pământului.
Din anul 1991, Ziua Pământului a fost sărbătorită şi în România, cu diferite sloganuri, printre care unul a fost “Protejați-ne specia !”, ca răspuns la dispariția speciilor de plante și animale sălbatice datorate activităților umane.
Din nefericire, ființele umane au deranjat irevocabil echilibrul naturii și, că rezultat, lumea se confruntă cu cea mai mare rată de dispariție de când au dispărut dinozaurii, cu mai mult de 60 de milioane de ani în urmă.
Distrugerea globală fără precedent și scăderea rapidă a numărului de specii de plante și animale sălbatice sunt direct legate de activitățile umane cum ar fi despădurirea, braconajul și traficul de animale, agricultură nesustenabilă, folosirea pesticidelor.
Aceste activități au drept consecințe schimbările climatice, pierderea habitatelor, poluarea, pentru a numi doar câteva. Impactul acestor fenomene este departe de a se opri. Dacă nu se acționează repede, dispariția diferitelor specii de plante și animale poate fi moștenirea cea mai de durată lăsată generațiilor viitoare.
Pentru a proteja speciile pe cale de dispariție și amenințate cum sunt albinele, elefanții, girafele, insectele, balenele, recifurile de corali și multe altele, trebuie să existe colaborare.
Din fericire, rată de dispariție poate fi încetinită, iar multe dintre speciile în declin, amenințate și pe cale de dispariție pot încă recupera pierderile înregistrate dacă va există o colaborare pentru a construi o mișcare globală unită între consumatori, alegători, educatori, oameni de știință, lideri politici și spirituali, pentru a derula acțiuni imediate.
Unul dintre obiectivele acestei zile este educarea și sensibilizarea populației cu privire la ritmul accelerat de dispariție a milioane de specii, precum și cauzele și consecințele acestui fenomen.
10 amenințări la adresa mediului înconjurător și, bineințeles, implicit la adresa vieții omului, prezentate de www.green-report.ro.
1.Populația. 2. Schimbările climatice. 3. Pierderea biodiversității. 4. Impactul fosforului și nitrogenului. 5. Apa. 6. Acidifierea oceanelor. 7. Poluarea. 8. Distrugerea stratului de ozon. 9. Pescuitul excesiv și 10. Deforestarea, care în România a căpătat dimensiuni apocaliptice.
La nivel mondial, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), pierdem anual 7,3 milioane de hectare de pădure. Începând cu 1990, jumătate dintre pădurile existente au fost distruse. În Amazon, în ultimii 50 de ani s-a defrișat deja 17% din teritoriu, pentru a face loc fermelor de vite.
Mulți cercetători consideră că ritmul în care planeta se modifică din cauza încălzirii globale nu mai are cale de întoarcere. Se pare că nu avem șanse prea mari să menținem creșterea temperaturilor sub 2 grade Celsius, chiar dacă țările își asumă obiective ambițioase de reducere a emisiilor. În acest moment, producem în fiecare an 50 de miliarde de tone de dioxid de carbon, iar cercetătorii preconizează că această cantitate va crește la aproximativ 55-60 de miliarde, până în 2030.
Specialiștii de la Grantham Research Institute cred că, dacă am reduce emisiile cu 36 de miliarde de tone, am avea doar 50% șanse să ținem creșterea temperaturilor sub limita de 2°C. Conform Climate Action Tracker, actualele angajamente vor determina creșterea temperaturilor cu 2.7°C -explică green-report.ro.
Pierderea biodiversității
O altă problemă gravă cu care se confruntă pământul este pierderea biodiversității. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, biodiversitatea este în continuare în declin. 60% dintre speciile evaluate și 77% dintre habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă. Europa nu este pe drumul cel bun înspre îndeplinirea obiectivului de stopare a pierderii biodiversității până în 2020.
Extrem de afectate de schimbările climatice sunt habitatele marine. WWF avertiza într-un raport că avem de 2 ori mai puține viețuitoare marine decât în 1970. Conform oamenilor de știință de la Centrul Național pentru Studii Științifice din Franța, aceste habitate vor suferi importante schimbări de biodiversitate chiar și în condițiile în care obiectivul fixat de ONU privind limitarea încălzirii globale la 2 °C va fi atins.
Ritmul în care pierdem specii i-a determinat pe cercetători să considere că ne aflăm la a șasea mare extincție a viețuitoarelor Pământului.
