.jpg)
Nu ştiu şi, recunosc, nu m-am străduit să aflu legenda zilei de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor la români. Nici măcar nu pot ghici de ce au avut nevoie românii de o zi a păcălelilor, când la noi păcăleala este politică de stat. Românii sunt mereu păcăliţi de mai toţi trecătorii prin viaţa politică, de aşa-zişii prieteni, de oameni oarecare, de comerţ, de vânzătorii de la piaţa de legume, de administraţie, de… cine mai ştie? „Păcăleala celuilalt” este, de cele mai multe ori, un mod de a fi, este şansa de supravieţuire aleasă de unii dintre noi. În cazul în care umorul tău, de persoană echilibrată, nu gustă „umorul” grobian al celui care… păcăleşte, se numeşte că nu ai destul simţ al actualităţii. Sau că nu ai, pur şi simplu, simţul umorului. Păcăleala perpetuă este generată cu sau fără bună-intenţie, cotidian, pe aproape toate canalele de informare, dar în special pe cele de televiziune. De la ştiri care ne păcălesc, până la declaraţii publice păcălitoare, viaţa noastră este o sumă de minciuni, spuse cinic, sistemic, spre manipularea cetăţeanului. Şirul păcălelilor Guvernului numit „Boc” sunt, fără echivoc, unele dintre probele cele mai consistente legate de faptul că românii se lasă păcăliţi, altfel de mult nu ar mai fi crezut o iotă din tromboanele penibile ale unui guvern incompetent şi ar fi fost, ca şi englezii sau grecii, în stradă! Cu sutele de mii! Nu cu sutele de oameni. Asta nu e tot. Una dintre cele mai triste păcăleli – şi asta ne afectează direct sănătatea – este cea a alimentelor care ne ucid. E-urile păcălitoare ale gustului, ale mirosului şi privirii. Peste ele, suntem păcăliţi, zilnic, de un comerţ mincinos, în care produsele de pe vapoarele plutitoare în largul mărilor şi al oceanelor ne sunt puse sub nas (şi cumpărate de naivi!), drept cele mai mari realizări ale unor supercase de mode. Şi maşinile pentru România, rebuturi ale unor fabrici de automobile, sunt aduse la noi, ca formă cinică de păcăleală a unor naivi pentru care deschiderea frontierelor a (mai) însemnat şi dorinţa reală de a fi, din nou, în bătrânul continent, pe bune! Cât despre relaţiile emoţionale, aproape mereu se încearcă păcăleala celuilalt, a naivului bun şi bine crescut, pentru care cuvântul este cuvânt. Şi cuvintele – o manifestare a stărilor autentice. Păcăliţi de sistem, de politicieni, de apropiaţi, ce să mai facem? Păi, să sărbătorim 1 aprilie, o altă zi naţională a României, altfel.
