Primul “1 mai muncitoresc” din Banat s-a desfăşurat într-un loc preferat şi acum de timişoreni pentru ieşiri la iarbă verde.
“La Timişoara, ziua oamenilor muncii de pretutindeni a fost sărbătorită pentru prima oară la 1 mai 1890, pe terenul de iarbă din faţa Muzeului Satului. Au fost discursuri, întreceri sportive, oamenii au venit la picnic cu familiile. Unii patroni au decis chiar să ofere bonusuri angajaţilor. Mai târziu, în perioada socialistă de după al Doilea Război Mondial, erau două mari sărbători: 23 august şi 1 mai. Până prin 1962 – 1963, de 1 mai era o desfăşurare foarte amplă, se ţineau parade până şi la sate. Erau care alegorice, platforme trase de tractoare sau camioane, butaforie, oamenii muncii îşi prezentau producţia. După anii ’70, s-a dat o importanţă mai mare datei de 23 august, iar defilările de 1 mai n-au mai fost atât de importante”, a povestit istoricul Ioan Haţegan.
Așadar, cu mult înainte de “preluarea” sărbătorii de către regimul comunist şi transformarea acesteia în vehicul de propagandă, oamenii muncii din Timişoara organizau evenimente şi ieşeau la picnic pentru a-şi sărbători ziua.
“Muncitorii simţeau că este o sărbătoare a lor, chiar dacă comuniştii au <îmbunătăţit-o>. Mergeai două – trei ore la paradă, ţineai pancardele cu portretele liderilor, cu mesaje, dar apoi era zi liberă, toată lumea mergea la restaurant, la terasă sau la iarbă verde. Ţin minte că mergeam la Ţânţarul, restaurantul de peste drum de Muzeul Satului. I se spunea aşa pentru că era plin de ţânţari vara. Era o atmosferă relaxantă, pădurea aproape, chiar şi dacă mai stăteai o jumătate de oră sau o oră ca să prinzi o masă”, a mai spus Ioan Haţegan.
Astăzi, evenimentul este marcat prin concerte, ieşiri la iarbă verde sau diverse activităţi festive. În România este zi liberă legală. Timișorenii au parte de Târgul de Paști, în centrul orașului. La ora 18.00, în Piața Libertății, este muzică de film cu Mădălin Luca Quintet.
Comentarii
comentarii