În anul 2012, rata de ocupare (ponderea populaţiei ocupate dintr-o grupă de vârstă în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă) a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,5%, iar rata şomajului de 7,0%, se arată într-o notă remisă de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit aceleiaşi surse, nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,8%, la o distanţă de 6,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2012 populaţia activă a României era de 9,964 milioane persoane, din care 9,263 milioane persoane ocupate şi 701.000 de şomeri. Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.303 la mie, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.647 la mie, faţă de 1.026 la mie în cazul bărbaţilor) si pentru mediul rural (1.307 la mie, comparativ cu 1.300 la mie în mediul urban). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 64,2%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 59,5% a crescut faţă de anul anterior cu 1 punct procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (66,5%, faţă de 52,6% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (60,7%, faţă de 58,7% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,9%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%.
A scăzut însă numărul populaţiei ocupate în învăţământ şi în sănătate şi asistenţă socială
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (81,4%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 63,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,9% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+76 mii persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2012 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 31,5% din populaţia ocupată. Distribuţia pe grupe de ocupaţii arată că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,6%), specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5%) precum şi lucrătorii în domeniul serviciilor (13,1%). Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 29,0% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,6% în industrie şi construcţii, iar 42,4% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6.580 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,6%), comerţ (18,3%) şi construcţii (10,6%). Comparativ cu anul 2011, a crescut semnificativ numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (+70 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în comerţ (+40 mii persoane), în informaţii şi comunicaţii (+26 mii persoane) şi în construcţii (+15 mii persoane). A scăzut însă numărul populaţiei ocupate în învăţământ şi în sănătate şi asistenţă socială (-16 mii persoane în fiecare dintre cele două activităţi).
În anul 2012, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,1 ore pe săptămână; 220 de mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,6 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2012 au lucrat cu program parţial 945.000 persoane (10,2%).
Rata şomajului a fost de 7,0%, în scădere faţă de anul precedent
Rata şomajului a fost de 7,0%, în scădere faţă de anul precedent (7,4%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,6% pentru bărbaţi faţă de 6,4% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,5 puncte procentuale (8,6% pentru urban faţă de 5,1% pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (22,7%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,5%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,6%). Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,2%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 45,3%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul femeilor (45,7% faţă de 45,1% în cazul bărbaţilor) şi în mediul urban (48,2% faţă de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,9%, iar incidenta şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 61,1%.
Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţă de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Astfel, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă reprezintă ponderea populaţiei active în vârstă de 15-64 ani în populaţia totală în vârstă de 15-64 ani. Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natura sau alte beneficii. Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în agricultură sunt consideraţi persoane ocupate doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu neapărat şi ai pământului) obţinute şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură (troc); producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o parte substanţială a consumului total al gospodăriei. Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care: desfăşoară activităţi agricole minore , în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine, suplimentar, produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului total al gospodăriei; desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind destinata exclusiv consumului propriu, dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a consumului total al gospodăriei. În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă, indiferent de statutul profesional, se consideră persoane ocupate şi cele care fac parte din următoarele categorii: persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu îndemnizaţie de şomaj; ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial; membri forţelor armate.
