Sistemele de plantare verticală, de tip pereţi verzi sunt adaptabile aproape oricărui tip de suprafaţă verticală şi sunt o caracteristică a peisagisticii moderne, specifică marilor aglomerări urbane. Pereţii verticali verzi au un scop bine determinat de a creşte calitatea vieţii, iar în Timişoara, un oraş din ce în ce mai aglomerat, avem acum posibilitatea de a beneficia de aceştia. Un grup de specialişti bănăţeni au dezvoltat acest sistem şi l-au livrat în ţară cu succes, unul din beneficiari fiind Gradina Botanică din Cluj-Napoca.
Factor de reducere a caniculei
Timişoara este recunoscută ca fiind unul din cele mai “deşertice” oraşe ale ţării, atunci când vorbim de caniculă. Reintroducerea vegetației în Timişoara prin pereţii verzi promovează apariția proceselor de răcire naturale, cum ar fi fotosinteza și evaporarea apei prin transpirație. Prin plasarea strategică de pereţi verzi, plantele pot crea suficiente turbulențe pentru a rupe fluxul de aer vertical, ceea ce încetinește și se răcește aerul.
Reducerea nivelului de poluare prin praf
Timişoara are un aer extreme de poluat: 60 de micrograme de particule de praf în aerul respirabil măsurate în 2010 în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit că în aer pot fi maxim 40 de micrograme de particule de praf. Pereţii verzi diminuează nivelul de poluare a aerului prin scăderea temperaturilor extreme de vară folosindu-se de fotosinteză, capcane de particule şi captarea gazelor. Capacitatea pereţilor verzi de a asigura izolare termică pentru clădiri înseamnă mai puţin consum de energie şi ca un poluant rezultat mai puţine emisii poluante eliberate în aer, în condiţiile în care unul din cei mai mari poluatori de praf din Timişoara sunt Colterm şi centralele termice de apartament
Crearea unui tampon împotriva vântului în timpul lunilor de toamnă şi iarnă
Ca intensitate, vânturile în Timişoara ating uneori gradul 10 pe scara Beaufort din 12 poziţii, adică vorbim de o viteză a aerului de 89-102 km/h. Pereţii verzi protejează finisajele exterioare şi zidăria împotriva radiaţiilor UV şi a ploii. Pot creşte, de asemenea, etanşeitatea la aer devenind un sigiliu de uşi şi ferestre prin reducerea efectului de presiune a vântului.
Protecţia zidurilor construite
În Timişoara temperaturile maxime şi minime absolute au fost de -35, 3 grade Celsius în 1963 şi 41 grade Celsius maxima în 1952, ceea ce arată că fluctuaţiile de temperatură sunt destul de mari. Fluctuaţiile de temperatură reduc durata de viaţă a clădirilor şi pot fi dăunătoare pentru materialele de construcţii. Pereţii verzi oferă un strat suplimentar de izolaţie exterioară şi, prin urmare, limitează fluctuaţiile termice.
Reducerea poluării produse de zgomot
Timişoara se află pe primul loc în România la poluarea fonică, arată o hartă de zgomot realizată de Agenţia Europeană de Mediu în 2009. Aceasta înseamnă că peste 23.000 de oameni sunt expuşi unui nivel de zgomot foarte mare, produs în special de traficul rutier. Suprafaţa de vegetaţie furnizată de verdeaţa urbană amplasată strategic, cum ar fi pereţii verzi şi acoperişuri din vegetaţie blochează sunetele de înaltă frecvenţă, iar atunci când sunt construite cu un substrat de creştere suport mediu pot bloca, de asemenea, zgomotele de frecvenţă joasă. De peste 30 de ani plantele au fost folosite cu succes în acest scop de-a lungul autostrăzilor, arterelor, și liniilor de cale ferată din America de Nord și Europa.
Potenţial în marketing
Clădirile verzi, produse bio, serviciile care respect natura poseda acum un avantaj competitiv pe piaţă. Pereţii verzi sunt un simbol uşor de identificat al sănătăţii eco-bio, deoarece acestea sunt vizibile şi au impact direct în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea de spaţiu verde în centrele urbane şi implicit în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării şi al treilea ca număr de locuitori din România.
