Recesiunea globală continuă să îşi facă simţită prezenţa în România şi Europa Centrala şi de Est, iar în condiţiile în care aceste ţări au fost lovite de criza financiară mai târziu decât Statele Unite sau Europa Occidentală, este foarte probabil să mai treacă luni bune până va începe etapa de redresare economică. România şi ţările Europei Centrale şi de Est s-au confruntat cu o reducere semnificativă a investiţiilor străine de la începutul recesiunii, investitorii părăsind pieţele emergente în căutarea unor regiuni mai puţin riscante.
În aceste condiţii, este esenţial ca România să profite de sumele considerabile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin fondurile nerambursabile acordate pentru perioada 2007-2013. Cu toate acestea, ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune, intitulat „EU Funds in Central and Eastern Europe”, arată că în România rata de absorbţie a fondurilor europene este mai mică decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est în multe sectoare.
Daniela Nemoianu, Head of Advisory la KPMG Romania subliniază: „Sondajul KPMG arată că România are încă o rata scăzută de absorbţie a fondurilor în domeniul transporturilor, energiei şi asistenţei tehnice. Veştile bune sunt că în domeniul cercetării & dezvoltării şi al resurselor umane absorbţia fondurilor structurale a fost mai eficientă. Dar este nevoie de o îmbunătăţire consistentă a utilizării fondurilor alocate proiectelor de infrastructură. Numeroşi investitori şi comunitatea de afaceri, ca de exemplu Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Camera de Comerţ Americană în România (Amcham) au subliniat în repetate rânduri că starea proastă a infrastructurii în România constituie un impediment serios în calea investiţiilor. Din acest motiv, transportul pe teritoriul ţării este ineficient şi periculos, în special în regiunile de nord şi de est. Reţeaua feroviară suferă la rândul său din cauza lipsei de investiţii . În condiţiile în care numărul contractelor încheiate în domeniul transporturilor reprezintă un procent mediu de doar 16% din bugetul total al fondurilor alocate de Uniunea Europeană (cel mai ridicat procent fiind de 30% şi cel mai scăzut 3%) România se confruntă cu probleme serioase şi riscă să piardă aceste oportunităţi.”
Florin Bănăţeanu, Director pentru Consultanţă în Fonduri Europene si Sectorul Public din cadrul KPMG Romania, adaugă: “Este adevărat că absorbţia fondurilor europene s-a făcut într-un ritm lent în multe dintre noile state membre, aşa că România nu este o excepţie. Toate aceste state au fost nevoite să dezvolte noi structuri administrative pentru gestionarea fondurilor, iar funcţionarii publici au trebuit să înveţe cum operează aceste structuri. Însă România este membră a Uniunii Europene de patru ani deja, iar fondurile disponibile au un termen limită până la care pot fi folosite, respectiv până în anul 2013. Este esenţial ca toate departamentele guvernamentale implicate în gestionarea fondurilor UE să depună eforturi concertate pentru îmbunătăţirea performanţelor.”
După cum menţionează Nemoianu, „Fondurile europene reprezintă o oportunitate unică de îmbunătăţire a infrastructurii în România şi de încurajare a investiţiilor. Acestea ar putea fi considerate elemente ale unei dezvoltări în spirală. În plus, pe termen scurt, proiectele de infrastructură vor crea locuri de muncă şi vor stimula economia, în special industria materialelor de construcţii, care a fost în mod deosebit lovită de recesiune. Guvernul ar trebui să acorde prioritate maximă utilizării eficiente a acestei surse de finanţare, incomparabil mai benefică României decât împrumuturile externe sau de pe piaţa bancară.”
