La sediul On.set Studio, de pe strada Gheorghe Pop de Băsești nr. 29 din Timișoara, peste drum de fosta fabrică de țigări, Asociația DocuMentor a organizat, luni, 22 aprilie, redeschiderea oficială a ecosistemului cultural Triaj.
Cu acest prilej, a avut loc un tur ghidat în jurul provocatoarelor lucrărilor ale lui Dan Perjovschi, Florin Iepan și Alin Rotariu din cadrul expoziției.
Turul ghidat a fost urmat de o discuție despre umor și hate în perioada interbelică, comparată cu zilele noastre, cu dr. Alexandru Florian și dr. Ana Bărbulescu de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Expoziția este deschisă de luni până joi, 25 aprilie, între orele 17:00 – 21:00.
Triaj este un ecosistem cultural format din spații expoziționale, ateliere, conferințe, instalații, tururi ghidate și intervenții culturale în cartiere grupate în jurul unui eveniment cultural.
Acestea constă în redeschiderea la Timișoara a unei versiuni interpretate a muzeului holocaustului din Odessa, instituție care nu mai funcționează de la începutul Războiului din Ucraina.
Proiectul își propune să activeze zona de nord-vest a Timișoarei cuprinsă între sinagoga din cartierul Iosefin, cheiul canalului Bega și podul din vecinătatea fostei fabrici de țigarete, de pe strada Gheorghe Pop de Băsești. Arealul se întinde până la autogara de lângă pasarela care traversează triajul de cale ferată de la Gara de Nord și care se termină în zona fostelor blocuri pentru nefamiliști din cartierul Blașcovici, de pe strada Dunărea.
Prin expoziția-muzeu realizată în incinta studiourilor On. set, asociația DocuMentor șu echipa curatorială își propun să aducă în atenția publicului una dintre cele mai întunecate momente din istoria recentă a României. Este vorba de represaliile de la Odessa coordonate de către mareșalul Ion Antonescu, în octombrie 1941, în urma aruncării în aer a comandamentul militar românesc de către partizanii sovietici. Parte a unui proces mai larg de informare și educare prin cultură, de asumare a istoriei, de combatere a xenofobiei și antisemitismului asumat de Timișoara prin dosarul de candidatură la titlul de Capital Europeană Culturii 2023, Triaj este un gest de solidarizare cu Ucraina si cu comunitatea evreilor din Odessa.
Scopul proiectului este combaterea antisemitismului a discursului extremist a stereotipurilor bazate pe teoriile conspirației și dezinformării, folosind educația prin cultură ca parte a unui proces multidisciplinar de reflexie și asumare a istoriei de către societatea românească. România ca și Europa se află într-un punct critic al evoluțiilor democratice într-un moment când valorile europene sunt contestate de către lideri de opinie și politicieni populiști. Cei mai expuși la un astfel de discurs sunt oamenii care trăiesc în comunitățile marginale care se simt abandonați de clasa politică și de societate.
“Are loc în prezent un proces de contestare a valorilor democratice și de căutare a unor figuri salvatoare mesianice desprinse dintr-un trecut pe care credeam că România și Europa la o abandonat definitiv”, susține Florin Iepan.
Echipa Triaj susține că, în aceste condiții, cultura trebuie să iasă din zona sa de confort și de divertisment și să încerce să modifice mentalitățile la baza societății, să se exprime și se dezvolte audiențe noi în zonele în care accesul la cultură este unul limitant.
Triaj își propune să activeze cultural un areal important aflat la confluența a două cartiere istorice din Timișoara în jurul unei expoziții-muzeu unică în felul său în peisajul fostei capitale europene a culturii.
Un muzeu închis și parțial abandonat din cauza războiului, cum este muzeul holocaustului din Odessa avea un suflet rătăcitor care s-a desprins de clădirea unde funcționează și se pierde prin lume în căutarea oamenilor care să îl viziteze la fel ca în fabula iudaică a Dybbuk- unde sufletul desprins de trup are misiunea de a rătăci pentru a se autoperfecționa. E vorba de fabula care a stat la baza doctrinei transmigrației sufletului, a misticului Isac Luria, atunci ne putem imagina redeschiderea simbolică a muzeul holocaustului din Odessa la Timișoara cu o versiune reinterpretată sub forma unui ecosistem de instalații și intervenții gândite din perspectiva transmigrației memoriei holocaustului.
Triaj propune un spațiu simbol pentru ceea ce înseamnă refugierea unui muzeu. Când oamenii din dorința de a se salva sunt nevoiți să fugă din cauza războiului să caută un loc mai sigur unde să se adăpostească, memoria acelor oameni sub forma poveștilor lor caută și ea se refugieze în Triaj”, este mesajul organizatorilor.
