În cadrul Festivalului Internaţional de Folclor „Tradiţii belinţene”, Ansamblul „Hora Belinţului” va prezenta, în premieră, o suită de dansuri inspirate din melodiile de joc culese de Sabin Drăgoi la Belinţ în 1934 Aflată la circa 15 kilometri de Lugoj, localitatea Belinţ va găzdui duminică, 10 iulie, începând cu ora 10, câteva evenimente cu semnificative conotaţii culturale privind tradiţia melosului folcloric bănăţean. În preambulul manifestării, organizate de Consiliul Local şi Primăria Belinţ sub auspiciile celei de-a II-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Tradiţii belinţene”, în faţa Şcolii cu clasele I-VIII va fi dezvelit un bust din bronz al lui Sabin V. Drăgoi, operă a maestrului Gheorghe-Aurel Ardeleanu. Volumul care va fi lansat cu acest prilej, „Muzicieni din Banat”, semnat de muzicologul Constantin-Tufan Stan (finanţat cu generozitate de Consiliul Judeţean Timiş şi tipărit la Editura Eurostampa din Timişoara), va fi un prilej pentru a releva câteva elemente definitorii ale personalităţii profesorului, folcloristului şi compozitorului Sabin Drăgoi, care, în august 1934, a făcut parte din echipa sociologică coordonată de Institutul Social Banat-Crişana (încurajată de Dimitrie Gusti), dăruind folcloristicii româneşti un volum de referinţă: „Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate” (Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942]). În partea a doua a festivalului belinţean, publicul va putea asista la un amplu program vocal, instrumental şi coregrafic (cu invitaţi de marcă din comune timişene şi cărăşene, dar şi din Serbia şi Franţa), în cadrul căruia Ansamblul Folcloric „Hora Belinţului” va prezenta, în premieră, o suită de dansuri inspirate din melodiile de joc culese de Sabin Drăgoi la Belinţ în 1934, publicate în Monografie.
Balada Mioriţa, varianta din comuna timişeană Belinţ, sursă de inspiraţie pentru György Ligeti în „Concert Românesc”!
Într-un consistent capitol dedicat „aventurii” folcloristice a lui Sabin Drăgoi la Belinţ, Constantin Tufan Stan urmăreşte evoluţia variantei belinţene a baladei Mioriţa („cea mai frumoasă şi preţioasă melodie românească ce cunosc”, potrivit aprecierii marelui folclorist), de la prelucrarea sa pentru cor mixt (variantă publicată de Drăgoi în vol. XXX Coruri) şi citarea în Rapsodie Română (Dorică) (opus dedicat de Drăgoi lui George Enescu, interpretat în primă audiţie absolută de Filarmonica bucureşteană, în 12 decembrie 1943, sub cupola Ateneului Român, sub bagheta lui Enescu) la utilizarea, ca citat, de Paul Constantinescu în balada Mioriţa, pentru cor mixt, capodoperă a literaturii corale româneşti. „Concert Românesc”, una din cele mai des cântate lucrări pe marile scene de concert internaţionale, creaţie din perioada de tinereţe a lui György Ligeti, unul din cei mai titraţi compozitori ai avangardei europene (evreu născut în spaţiul românesc, la Târnăveni, în 1923), cuprinde, în partea I, ductul melopeic al Mioriţei belinţene. „Din câte cunoaştem, niciun exeget nu a identificat balada belinţeană Mioriţa ca izvor al duoului „Baladă şi Joc” (implicit al variantei pentru orchestră de şcoală) şi al părţii I din „Concert Românesc” (cele trei opusuri în care Ligeti citează nestemata melodică belinţeană), partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menţionând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare româneşti. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumuseţea şi expresivitatea construcţiei melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu şi, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, unul din corifeii muzicii culte contemporane, care a vibrat la sonorităţile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esenţele perene ale melosului românesc de sorginte folclorică. Ce alt omagiu mai frumos ar fi putut să aducă Ligeti plaiului mioritic în care a fost zămislit, dar şi lui Béla Bartók, părintele său spiritual, coborâtor din acelaşi mirific spaţiu?”, ne-a declarat muzicologul lugojean Constantin Tufan Stan.
