Timişoara primeşte un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou care în urma vizitei sale din 1307 ordonă construirea unui palat regal, pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit de Ioan de Hunedoara.
În timpul anarhiei feudale, Carol Robert îşi va muta capitala la Timişoara. Stabilirea curţii regale în acest loc a determinat o creştere demografică a aşezării, dar importanţa ei devine şi comercială şi politică.
Timişoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de opt ani, între 1315-1323.
“Curtea regală de la Timișoara menținea obiceiurile celei similare de la Neapole, cu mulți curteni și multe festivități și ospețe. A adus cu sine îmbrăcămintea italiană, muzica dar și mulți nobili italieni. Înconjurată de o mulțime de servitori, regele și suita sa petreceau clipe frumoase în palat, prin cetate sau în împrejurimi, în special la vânătoare”, spune istoricul timișorean Ioan Hațegan.
Cancelaria regală este și ea aici și regele începe să emită mai multe acte de donație pentru credincioși. Sunt donații de terenuri agricole, de sume de bani, de funcții în curtea regală, în încercarea de a câștiga cât mai mulți adepți.
Tentativă de asasinat la Timișoara
Cu toate acestea o parte a vechii nobilimi arpadiene nu-l dorește pe proaspătul rege angevin și organizează chiar un complot pentru uciderea acestuia și a întregii sale familii.
“Anul este 1317 și complotiștii sunt conduși de nobilul Zah. Ca prin minune tentativa de asasinat este descoperită în ultimul moment iar cei ce plănuiau asasinatele au fost prinși. Au fost judecați și condamnați la moarte, execuția având loc în fața castelului. Execuția frânează dorințele altor nobili de a mai atenta la viața familiei regale. Iar noua nobilime angevină pe care regele o creează acum prin posesiunile funciare donate și de care se înconjoară liniștesc lucrurile. Încetul cu încetul regele este acceptat și va avea o domnie lungă”, a explicat Ioan Hațegan.
Reginele de la Timișoara
Regelui Carol Robert a avut mai multe neveste câtă vreme a locuit la Timişoara. Două dintre ele au murit aici.
“În 13 decembrie 1317 moare Maria, prima soție a regelui Carol Robert, înmormântată două zile mai târziu la Timișoara. În martie a anului 1319, regele se căsătorește a doua oară cu Beatrix (Beatrix de Luxemburg, fiica lui Henric al VII-lea). Alte festivități, alte turniruri, alți emisari din toate curțile europene. Deja este o nuntă regală, prima văzută aici. Din păcate regina Beatrix moare la scurtă vreme și este înmormântată tot la Timișoara. În anul 1722 regele se căsătorește a treia oară, cu Elisabeta (fiica regelui polon Vladislav Lokietek I, mama regelui Ludovic I). Iarăși nuntă ca-n povești cu invitați europeni. Serbările se țin lanț spre bucuria orășenilor ce au un prilej nemaipomenit de a petrece și ei”, a mai povestit Ioan Hațegan.
Cancelaria regală nu stă ci întărește donațiile regale în posesiuni către nobili credincioși. Sunt asemenea zeci de documente, unele chiar pentru zona Banatului.
Viață tumultoasă în Cetate
Soli regali, princiari, ai republicilor italiene, sosesc continuu la Timișoara și sunt ospătați regește. Regele își consolidează astfel puterea și câștigă recunoașterea internațională.
“Mult mai numeroși sunt însă negustorii și meșteșugarii din multe țări care vin aici și vând mărfurile curții regale, iar meșteșugarii lucrează pentru nevoile aceleași curți. Se deschid multe ateliere fie în Cetate fie în Palanca Mică. Un fapt în legătură cu meseriașii îl constituie atestarea bisericii Sfântul Gheorghe din Cetate pe 21 ianuarie 1323 care avea un altar închinat Sfântului Elignius, patronul bijutierilor, semn că aceștia își câștigaseră un rol important în cetate”, a continuat Hațegan.
În primăvara anului 1323 curtea regală părăsește Timișoara să se instalează la Vișegrad. Regele Carol Robert mai vine în două rânduri la Timişoara. Odată în 1330, când porneşte expediţia contra voievodului Basarab din Ţara Românească – din care regele de abia scapă cu viaţa.
A doua oară Carol Robert vine la sărbătoarea Crăciunului din anul 1332, pentru ultima dată la Timişoara. După moartea regelui din anul 1342, palatul regal din Timişoara ajunge bun al coroanei, iar regii şi persoanele princiare, în timpul şederii lor prin Timişoara, locuiesc în palatul regal.
Începând din 2015, regele Carol Robert de Anjou are un bust pe Aleea Personalităților din Parcul Central-Scudier, pentru a aminti de perioada în care acesta era acasă în Timișoara.
