Acasă Economic Autostrada Timişoara-Belgrad – între vise și realitate

Autostrada Timişoara-Belgrad – între vise și realitate

De către

09.01.2012

Premierul Emil Boc a avut la sfîrșitul anului trecut o întâlnire cu omologul său sârb Mirko Cvetkovic, iar printre temele de discuţie a figurat şi construirea unei autostrăzi între cele două state.

“Am mandatat ministerele de resort să analizeze această oportunitate. Ministrul Transporturilor va efectua o vizită în Serbia în perioada următoare”, a anunţat Boc. Ideea unei autostrăzi Belgrad-Timişoara este mai veche, vicepremierul sârb Bozidar Delici făcând o propunere în acest sens în 2010. Şi atunci, Boc a salutat propunerea şi a spus că propunerea sârbă va fi înaintată Guvernului. Acum trei ani, se vehicula ideea unei autostrăzi regionale, care să lege nord estul Serbiei, sud-vestul României şi Ungaria, propunere avansată de partea sârbă. Discuţiile nu au progresat însă. Traseul rutier Timişoara-Jimbolia-Belgrad are o lungime de 178 de kilometri. Dacă autostrada va urma acest traseu (care nu este însă în linie dreaptă), partea română ar trebui să construiască în jur de 50 km. La un cost de 3,8 milioane de euro pe km, în zona de şes, potrivit chiar standardelor de cost ale Ministerului Transporturilor, aceasta bucată de autostradă ar trebui să coste circa 190 de milioane de euro. Posibilul traseu al autostrăzii ce ar pleca de la Timişoara a fost în mare trasat. Punctul de plecare ar fi undeva în zona Remetea Mare sau Izvin. Şoseaua va trece peste Timiş, peste un pod nou. Ulterior drumul va putea să urmeze un traseu asemănător cu cel al actualului drum de legătură cu Belgradul. Înainte de Deta, la autostradă ar urma să se lege şi un drum expres care va face legătura cu Reşiţa. De aici, drumul continuă spre graniţă.

În Serbia se lucrează

În 2003 Comisia Europeană a finanţat realizarea unui studiu referitor la infrastructura rutieră pentru zona Balcanilor. Iar legătura dintre Belgrad şi Vatin, localitatea sârbă aflată la graniţa dintre Serbia şi România de cealaltă parte a punctului de trecere a frontierei de la Moraviţa, este parte a acestui studiu. Drumul este absolut necesar pentru a face legătura între două coridoare rutiere europene, deja celebrul coridor IV, din care face parte şi bucata de 32 de kilometri a autostrăzii Arad – Timişoara, şi coridorul XI, care pleacă din Italia, traversează fosta Iugoslavie şi se continuă spre România. Pentru Serbia, construcţia autostrăzii care să lege Belgradul de graniţa cu România este parte a Strategiei de dezvoltare a transportului pe cale ferată, rutieră, pe apă, aeriană şi intermodal 2008 – 2015”. Mai mult, drumul a fost inclus in Master-planul dezvoltării circulaţiei rutiere a Serbiei. Astfel, valoarea investiţiei necesare pentru realizarea autostrăzii Belgrad – Pancevo – Vârşeţ, în lungime de 92 de kilometri este de 570 milioane de euro. Această alocare financiară este însă prevăzută pentru programul investiţional desfăşurat până în anul 2027. O mare parte a magistralei care leagă astăzi Vatinul de Belgrad este deja realizat la profil de autostradă, respectiv porţiunea dintre Pancevo şi Belgrad, şosea realizată în anul 2002. În acest moment se lucrează la varianta de ocolire a Vârşeţului, 8 kilometri de drum realizaţi la profil de autostradă şi care vor face parte din viitoarea autostradă.