După lucrările audiate săptămâna trecută, maestrul Radu Popa, dirijorul concertului din data de vineri 13 martie, de la ora 19, ne propune să depăşim perioada romantică şi să ascultăm lucrările a trei compozitori care au mers mai departe, fiecare având stiluri diferite.
Este vorba de Igor Stravinski cu Concertul pentru orchestră de coarde, Maurice Ravel cu Concertul pentru pian şi orchestră în sol major şi Arnold Schoenberg, cu lucrarea „Verklärte Nacht” op.4.
Mircea Tătaru, concert-maestru Filarmonicii Banatul, a explicat ca lucrarea care deschide seara muzicală de vineri este mai cunoscută în lumea muzicală drept Concertul în re. Autorul celebrelor balete — Petruşka, Pasărea de foc şi Ritualul Primăverii s-a stabilit în Statele Unite în 1945.
Acest compozitor este legendar pentru abilitatea de a compune în diferite stiluri, chiar şi în stil jazz sau pentru cor liturgic. Putea compune în stilul lui Debussy, Wagner sau Rimski-Korsakov. În 1946, Paul Sacher, fondatorul Orchestrei de cameră din Basel, l-a rugat pe Stravinski să compună o lucrare pentru cea de-a douăzecea aniversare a înfiinţării orchestrei.
Aflat la Hollywood, Stravinski a acceptat şi a terminat lucrarea în 6 luni, finalizând-o la 8 august 1946. A fost interpretată în premieră la 27 ianuarie, anul următor, la Basel, Elveţia, dirijor fiind Sacher. Tot atunci au fost ascultate în premieră Simfonia nr.4 de Arthur Honegger şi Toccata şi două cântece de Bohuslav Martinu. Lucrarea lui Stravinski mai este cunoscută şi sub numele de Concert „Basle”, datorită pronunţiei franceze a oraşul Basel. A fost prima lucrare compusă de Stravinski după naturalizarea în America.
Vom asculta în continuare Concertul în sol major pentru pian şi orchestră, compus de Ravel între anii 1929 şi 1931. Vom observa structura clasică a acestui concert, dar şi vitalitatea sa excepţională, exprimarea plină de curaj şi virtuozitate. Nici o urmă de presentiment în legătură cu tulburările serioase ale sănătăţii sale, de care era conştient.
Mai mult, a introdus în mod substanţial în concert, armonii şi formule de jazz, influenţe ale vizitelor în Statele Unite. Premiera a fost în 14 ianuarie 1932, la Paris, cu celebra Marguerite Long ca solistă. Premiera americană s-a petrecut la Boston în aprilie, acelaşi an.
Concertul va fi interpretat la Timişoara de pianistul Csiky Boldizsár.
Deşi apare foarte rar pe afişele filarmonicii, Schoenberg a fost o mare personalitate a istoriei muzicii. El a fost cel care a făcut anarhie şi revoluţie în universul sonor. După ani de căutări şi incertitudini a impus, la vremea sa, universul celor 12 sunete — ordinea serială. Cu toate că era destul de lacunar în ceea ce priveşte cultura literară, filozofică şi chiar artistică, a fost una dintre cele mai novatoare personalităţi ale artei muzicale a secolului XX.
A fost un autodidact. S-a născut la 13 septembrie 1874 la Viena, fiind fiul unui comerciant. Singur a învăţat să cânte la vioară, la violoncel şi să compună. Mai târziu, la recomandarea lui Richard Strauss, primeşte o catedră de compoziţie la Conservatorul „Stern” din Berlin.
În 1903 revine la Viena unde desfăşoară o intensă activitate componistică şi dirijorală. În anul următor îi are elevi pe Anton Webern şi pe Alban Berg, cei ce îi vor fi adepţi, mai târziu toţi fiind cunoscuţi drept Cei trei mari vienezi.
Toţi cei care l-au cunoscut spuneau că a fost un om deosebit de orgolios, dar afişa mereu o falsă modestie. Verklärte Nacht, Noapte transfigurată, este un sextet de coarde, o lucrare fără un program anumit, ci care doar evocă natura şi simţăminte umane.
Un fel de muzică pură, cum o descria el însuşi. Schoeberg se foloseşte de o scriitură polifonică amplă, îmbinând tehnica variaţională cu cea a dezvoltărilor tematice, dar într-un spirit liber, neîngrădit de formele clasice. La premiera de la Viena din 1903, publicul a fost puţin şocat de anumite îndrăzneli armonice. Să menţionăm că formaţia camerală care a interpretat lucrarea a fost condusă de primul violonist, Arnold Rosé, un român născut la Iaşi în 1863. Arnold Schoenberg a murit la 13 iulie 1951, cu un sfert de oră înainte de miezul nopţii. Aproape că se aştepta, căci astrologul îi spusese că 1951 va fi un an critic pentru el -a conchis Mircea Tătaru.
