Avem sau nu suficient spaţiu verde pe cap de locuitor, în Timişoara?
În Timişoara există 22 de parcuri şi scuaruri la o populaţie de 335.000 de locuitori (iunie 2011), iar pe cap de locuitor sunt 38 de metri pătraţi de spaţiu verde, cu tot cu cele 700 ha cât are Pădurea Verde.
50 de metri pătraţi sau 26 de metri pătraţi?
Norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de 50 de metri pătraţi, pe când Uniunea Europeană cere numai 26 metri pătraţi pe cap de locuitor. La prima vedere suntem bine, deşi se pare că cu greu atingem 20 metri pătraţi, dacă eliminăm Pădurea Verde. În ultima perioadă, Primăria Timişoara s-a pus intens pe treabă pentru a extinde şi moderniza spaţiul verde. Ultima realizare este Parcul Arcidava (Ulpia Traiana) din zona Fratelia care a fost complet reabilitat, zilele acestea. Băncile, echipamentele de joacă, spaţiul verde sunt noi, sau refăcute complet (foto). “E o dovadă în plus că acordăm aceeaşi atenţie şi spaţiilor din zona periferică, răspunzând astfel şi unei întrebări la o postare anterioară. Surprizele, sper plăcute, în acest domeniu nu se opresc aici, vara această avem multe de făcut pentru cei mai mici sau mai mari”, spune viceprimarul Dan Diaconu.
Mai e mult de făcut!
Se preconizeează că Timişoara va avea 410.000 de locuitori în 2025, de aceea mai sunt multe de făcut. Zona de locuinţe şi funcţiunile complementare în Timişoara ocupă 2643,74 ha (53,15% din intravilan) deţinând ponderea cea mai mare a oraşului. Din totalul de 122.195 apartamente, 71,30% sunt clădiri colective de locuit. Ca spaţii publice, spaţiile verzi contribuie la creşterea incluziunii sociale prin crearea de oportunităţi pentru ca persoanele de toate vârstele să interacţioneze prin contact social informal, cât şi prin participarea la evenimentele comunităţii. Spaţiile verzi bine întreţinute joacă un rol semnificativ în promovarea sănătăţii populaţiei urbane. Pe de cealaltă parte, restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei – se arată în Strategia de înverzire a Timişoarei până în 2020.
Marile probleme cu care Timişoara se confruntă şi va continua să se confrunte şi mai mult în următorii ani sunt: intensificarea traficului, poluarea atmosferică, criza de locuinţe, acumularea de deşeuri la care se adaugă şi reducerea, pe alocuri dramatic, a spaţiilor verzi, prin convertirea acestora în suprafeţe ocupate cu construcţii. Din perspectivă ecologică, spaţiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităţilor umane asupra mediului şi au o contribuţie importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxidul de carbon şi eliberează oxigen. De asemenea, vegetaţia realizează şi o epurare fizică a atmosferei prin reţinerea prafului şi a pulberilor în suspensie. În paralel cu epurarea chimică şi fizică a atmosferei, vegetaţia realizează şi epurarea bacteriologică, distrugând o bună parte dintre microorgonismele dăunătoare sănătăţii omului şi a animalelor – susţin specialiştii.
