“Valul ucigaş” pornit dinspre zonele Ialomiţa, Bucureşti spre toată ţara, respectând tema întunecată a modului în care persoanele vârstnice sunt supuse traumelor şi umilinţelor îngrozitoare, a ajuns la Timişoara. Asta nu ne miră, nu ne face mai temători, la Timişoara există centre pe diferite specializări privind tratarea problemelor, de la centre pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale, psihice, până la persoane cu incapacităţi motorii şi până la persoane care au nevoie de susţinere paliativă. Există, desigur, şi cămine speciale pentru persoane care nu se mai pot întreţine singure, aflate la o vârstă înaintată, fie fără urmaşi, fie cu urmaşi în alte ţări, fie cu urmaşi nedemni de titlul de “fiu” sau “fiică”…
Trecând peste o anumită inventariere a centrelor, există un tip de centre pe lângă care trecem adesea cu nepăsare. Aproape că nu vrem să ştim că există sau nu vrem să aflăm ce este acolo, în interiorul casei (al caselor), ce suferinţe sau drame sunt. Este vorba de centrele pentru oamenii străzii. Abandonaţi sau autoizolaţi din lumea aceasta, dar rămânând cumva în valurile ei, o parte din oamenii străzii sunt foşti profesori, cândva, pierduţi pe drumul vieţii fie din cauza alcoolului, fie al unor afecţiuni mintale. Alţii sunt plecaţi din spitalele de psihiatrie de la Gătaia şi Jebel. Rămaşi pe străzi, spre exemplu, Fundaţia “Timişoara 89” , le dă o mână de ajutor: un pat, nu se ştie pentru ce perioadă, unii pleacă şi de aici, mâncare caldă, medicamente, baie.
Fundaţia Timişoara 89 este primul ONG de interes public din România. Fundaţia a fost creată şi este condusă de cunoscutul scriitor, jurnalist, eseist Petru Ilieşu, om de cultură, o persoană a cărei integritate nu poate fi pusă la îndoială.
Luni, 10 iulie, a avut loc o adevărată gherilă peste Fundaţia Timişoara 89. Oamenii instituţiilor publice, înarmaţi până în dinţi cu “atitudine”, au găsit “marea degringoladă”: două cutii nearuncate după o zugrăvire, semn că se face curat, şi câteva musculiţe pe marginea unui geam, semn că se făcuse dezinsecţie. Grav! Nu?
Ceea ce este greu de priceput, cum de a început “marea luptă” tocmai cu această fundaţie, cu acest om minunat, Petru Ilieşu, luptător în Revoluţia de la Timişoara din 1989?
În rest, tăcerea suspectă!
La Timişoara nu avem oglinzi pentru “vitrinele din Ilfov”!
