Acasă Actualitate Bega versus Someș. Vasile Ernu: “Complexul Timișoarei faţă de Cluj este nejustificat”

Bega versus Someș. Vasile Ernu: “Complexul Timișoarei faţă de Cluj este nejustificat”

DISTRIBUIȚI

Vasile Ernu are două burse de rezidență la Timișoara, una de o lună ca scriitor din partea Festivalului Taifas și Librăria la Două Bufnițe, și una de la Energie, acordată jurnaliștilor culturali. În această din urmă, Ernu studiază infrastructura orașului, cum anumite spații (Garnizoana, Cazarma U, Depoul de Tramvaie etc.) au fost incluse în circuitul cultura.

Ernu a stat în șapte orașe mai mult de un an, la Cluj a stat 11 ani și e și clujean puțin. În anul de Capitală Culturală Europeană e mai mult la Timișoara, pentru a observa de la firul ierbii atmosfera și freamătul orașului. 

„Timișoara alături de Iaşi par a fi cele mai confortabile orașe în acest moment. București scoatem din calcul că e un “animal urban” separat. Cluj a intrat într-o mașinărie de dezvoltare destul de riscantă: agresivitatea dezvoltaţionistă nu-i face bine se pare”, a spus scriitorul, care a făcut o analiză complexă Timișoara versus Cluj. 

Bega vs Someș, parcurile, piețele centrale, prețurile, transportul, periferia, dependența de centru, infrastructura culturală, la toate acestea Timișoara stă mai bine, opinează Vasile Ernu.

„Față de Cluj, Timișoara stă mai bine din multe puncte de vedere. Verdeață, larghețe, spațialitate, organizare în multe lucruri și încă nu a fost agresat de construcții. S-a putut construi fără să se agreseze orașul, cum e la Cluj sau Chișinău, orașe pe care le știu bine. La infrastructura culturală alternativă, Timișoara stă mult mai bine. Are mult mai multe oferte. Dau exemplul Faber. Și Clujul a avut Pensula, dar l-au pierdut, din păcate”, a declarat Vasile Ernu.

Bega versus Someș

Timișoara are avantajul unui canal navigabil, bine întreținut, care traversează orașul. 

„E suficient să faci un parcurs de-a lungul Begăi şi al Someșului şi totul devine clar: felul în care este amenajat şi folosit Bega este mult peste Someș. Dacă mai vorbim şi de faptul că e un canal navigabil locurile devin şi mai atractive pentru Bega & Timișoara. Bega are multe zone bine amenajate şi un imens potențial. Practic poţi traversa tot oraşul de-al lungul râului Bega. Cu puține retușuri ar putea deveni un spaţiu unic în urbanismul nostru”, spune Vasile Ernu.

 Timișoara e și orașul parcurilor. Sunt multe și mari, toți cei care ajung aici laudă spațiile verzi.

 „Aici nu prea ai ce compara: Clujul pierde la mare distanța. Timișoara dispune de parcuri multe, mari şi bine întreținute. Are 14 parcuri. Cluj are mai puţine şi mult mai mici. Iar zona centrală e lipsită de copaci. Dar ţine şi de felul în care e construit istoric oraşul. Timişoara nu e Chișinău la acest capitol – poate cel mai verde oraş din ce ştiu eu – dar lasă impresia de oraş foarte verde. Opus Cluj – lasă impresia de lipsă şi insuficientă verdeață”, explică Ernu.

Centrul istoric al Timișoarei e superb

Și la piețele centrale, Cluj pierde în faţa Timișoarei. 

 „În centru Cluj are Piaţa Unirii (Mathias Rex), Piaţa Avram Iancu şi de partea cealaltă Piaţa Muzeului. Piaţa Unirii e sufletul orașului cu Matei Corvin şi Biserica Catolică Sfântul Mihail. Toate încercările lui Funar pe linie interbelică de a muta centru spre Piaţa Avram Iancu – piaţa românească – la Catedrala Metropolitană Adormirea Maicii Domnului, a fost un eşec. Acea piaţă nu a avut şi nu are viaţă decât întreținută artificial. Asupra monumentului lui Avram Iancu cu buciumistele – mă abţin. Chiar dacă cele două pieţe sunt unite printr-un bulevard nu există efectiv cursivitate. Lumea preferă o singură piaţă – la picioarele lui Mathias Rex. Piaţa Muzeului e prea mică dar are un rol important că punct de odihnă”, mai susține Vasile Ernu.

”La Timişoara avem cele trei piețe care curg una în alta: Piaţa Victoriei (Piaţa Operei care unește Catedrala Metropolitana Trei Ierarhi cu Opera), Piaţa Libertății (Garnizoana) şi Piaţa Unirii – poate cea mai frumoasă şi ofertantă piaţă urbană pe care o are România. Cele trei pieţe curg una în alta cu artere pietonale destul de largi. Se trece fără mare efort din una în alta producând un tot întreg armonic chiar cu mai mule variații de căi de acces: piețele sunt flancate de străzi care fac parte integrantă unitară. Atenție: aici totul e pietonal. Toate sunt vii. Piaţa Unirii e un caz mai special prin oferta foarte variată de biserici, clădiri – dar asta ţine de istorie: e o moștenire primită cadou de la alte popoare şi un Imperiu. Dacă mai punem şi parcurile care sunt la îndemână plus Bastion tot acest centru e enorm de ofertant: mult mai mare, mai divers şi mai viu decât cel din Cluj – vorbind strict urbanist. Oamenii sunt o altă poveste”, e de părere Vasile Ernu.

Mai ieftin la Timișoara

Prețurile. Una dintre marile probleme la Cluj este agresivitatea prețurilor la o gamă mare de lucruri nu neapărat de mai bună calitate, spune Ernu. Timişoara la acest capitol este ceva mai paşnică. 

„Nu mă refer aici la imobiliare care deja e o temă mitologică şi folclorică cu faimoasa „garsonieră de Cluj”. Mă refer la mâncare, consum. Chiar veniseră câțiva prieteni din Cluj şi am ieşit la masă în centru – ei au constatat: wow dar e mai ieftin substanțial aici. Nu pot face o estimare reală dar asta se simte”, a completat Ernu.

Timișoara, amplasată mai avantajos

Transport, geografic-spațial. În primul rând orașul Timișoara are marele avantaj față de Cluj – spațialitatea: mult mai larg şi mai aerisit. Dar asta ţine de istoria urbană mai întâi.

„Timișoara este plasat mai avantajos: nu e „în ceaun” precum Cluj ci pe câmpie. Orizontalitatea şi larghețea permite o foarte ușoară deplasare cu bicicletele – dovadă ce e orașul cel mai „biciclist” din România. Arterele mult mai largi face ca transportul să fie mai dinamic. Am mers în ore de vârf şi chiar dacă ei se plâng nu mi s-a părut excesiv de aglomerat precum Cluj sau București. Şi pare că şi conexiunile cu transportul public să fie mult mai facil – aşa pare la prima experiența”, a mai spus Vasile Ernu.

„Pe lângă Florești, Dumbrăvița pare sanatoriu” 

Scriitorul este încântat și de Dumbrăvița, cunoscuta localitate periurbană, comparată adesea cu Florești de lângă Cluj-Napoca.

„Periferia Timișoarei nu este atât de gâtuită la intrarea în zonele centrale precum la Cluj dinspre faimoasele “ghetouri de lux” sau faimosul Florești. Sunt multe probleme şi aici cu transportul dar e vizibil mai aerisit şi lejer. Periferia – noile “ghetouri” ale orașului: Florești versus Dumbrăvița. Am fost să văd: Nu suportă comparația – pe lângă Florești Dumbrăvița pare sanatoriu. Timișoara are unde se extinde mult, în multe direcții şi mai are acces la multe sate care devin încet dormitoarele orășenilor – aici totul impresionează prin spațialitate: enorm de largi străzile cu verdeață în față”, a continuat Vasile Ernu.

Clujul e dependent de centru

Legat de construcțiile noi, Ernu a observat că la Timișoara sunt ceva mai blânde – „nu e sălbăticia investitorilor imobiliari de la Cluj sau Chișinău. Nu sar în ochi atât de agresiv. Multe s-au dezvoltat pe spatii mai largi pe fostele platforme industriale”, adaugă Ernu.  

Clujul e prea dependent de centru – Timișoara pare „spart” în mai multe centre şi cu mai multe opțiuni.   

„Timișoara e mai “orizontal” – Clujul mult prea “ierarhic”. Cartierele Clujului nu par a avea o autonomie la fel de mare precum cele din Timișoara. Timișoara chiar are unde dezvolta acest model de multipli poli urbani. Clujul e excesiv de centrificat şi nu are variațiuni prea mari de descentralizare. La Cluj sentimentul e că totul curge în centru – nimic nu rămâne în cartiere. La Timişoara e destul să mergi în Traian şi să înțelegi că poate deveni un centru alternativ fără mari eforturi”, a mai spus Vasile Ernu.  

Infrastructură și reconversie culturală   

Ultimii ani a arătat că Timișoara are enorm de multe spații care pot fi readuse în circuitul cultural. Ernu studiază acest subiect cu o bursă Energie. 

„Dacă Cluj a pierdu Fabrica de Pensule – Timişoara face exact opusul: readuce în circuit multe spaţii noi care sunt bine plasate în oraş şi destul de ofertante. Numai Garnizoana, depoul de Tramvaie, Faber &co cât fac. Vor putea să păstreze aceste locuri Timişoara? E discutabil dar ofertele de astfel de infrastructuri ale orașului sunt mult mai bogate aici prin istoria şi moștenirea urbană”, a completat Ernu.

Observator: „Timișoara trăiește într-o falsă imagine de sine şi nu o ajută“

Despre plusurile Clujului față de Timișoara, scriitorul Vasile Ernu promită să revină cu altă ocazie.

 „Aş rămâne aici? Nu cred. M-aş muta la Cluj – exlus. Iaşi – posibil. Dar București e pasiunea mea. Acum unde bate Cluj Timișoara? Sunt destule. Am ceva de criticat la Timișoara? Asta e meseria mea de Ernu – am mereu ceva de criticat: eu cred că Timișoara trăiește într-o falsă imagine de sine şi nu o ajută. Dar data viitoare – înainte de plecare. Că nu mă vor mai chema la masă – sau ca să tac mă vor chema: cu gura plină e greu să vorbești. Glumesc. Ce am de zis o să zic… Dar complexul Timișoarei faţă de Cluj este nejustificat”, a concluzionat Vasile Ernu.

 Sursa foto: Vizit Timisoara

Comentarii

comentarii