Cetatea Făgetului – gata să intre în circuitul turistic

Corigenţii la istorie şi elevii aflaţi în practică agricolă au pus umărul la descoperirea unei aşezări medievale…

Arheologii care au contribuit la descoperirea Cetăţii Făgetului au fost în mare parte elevii liceului din localitate. Ei au scăpat de practica agricolă înainte de 1989, în schimbul efortului depus la descoperirea aşezării cu o vechime de aproape cinci secole. După căderea regimului comunist, elevii din Făget au fost aduşi în câmpul muncii prin alte metode. Corigenţii la istorie sau cei cu performanţe mai slabe la învăţătură veneau cu drag pe şantier, în schimbul trecerii anului. Fiecare monedă sau obiect important descoperit era echivalentă cu o zi liberă. Şeful singurului şantier din România în care toţi munceau cu plăcere era Dumitru Tomoni, actualul director al Liceului „Traian Vuia” din Făget. Lucrările la cetatea situată chiar la marginea oraşului au început în 1987. S-au încheiat brusc în 2004. Primăria din Făget vrea acum să investească în finalizarea descoperirilor şi să pună cetatea în circuitul turistic. Autorităţile sunt dezarmate însă în faţa lipsei de arheologi care îşi doresc să fie şefi de şantier. 

Vis împlinit după un deceniu

Cetatea Făgetului, locul de confruntări aprige timp de aproape 150 de ani, între români, turci şi austrieci, a fost descoperită relativ recent. Datorită ambiţiei unui fost inspector şcolar general de Timiş. Dumitru Tomoni, actualul director al Liceului „Traian Vuia” din localitate, a fost sufletul lucrărilor arheologice care au dus la descoperirea unei cetăţi pomenite doar în câteva manuscrise istorice. Munca efectivă a început în vara lui 1987. Lucrările au continuat aproape neîntrerupt până în 2004. „Directorul de şantier” Dumitru Tomoni pleacă, în 2005, la conducerea Inspectoratului Şcolar Timiş şi totul rămâne la nivel de conservare. Lucrările de descoperire a cetăţii au pornit în baza unei hărţi găsite de Tomoni. Dorinţa de a descoperi vechea cetate era însă mult mai veche. „Din anii studenţiei, am intrat în posesia primelor mărturisiri despre Cetatea Făgetului şi am aflat date despre trecutul ei. Era prin anii 77-78. A fost un vis transformat, zece ani mai târziu, în realitate, când, în vara lui 1987, am început săpăturile la fosta cetate şi am găsit prima bucata de zid care atesta că acolo fusese fosta cetate medievală. Nu mulţi profesori de istorie au şansa să se întoarcă în liceul absolvit şi să scoată de sub pământ ruinele unei cetăţi din Evul Mediu Târziu”, îşi aminteşte istoricul Dumitru Tomoni.

Mai bine la săpături decât la cules porumb

Planul Cetăţii Făgetului nu a fost suficient pentru a face şi descoperirea. Harta era din 1697 şi multe lucruri se schimbaseră de atunci în zonă. Identificarea aproximativă a fost făcută de Tomoni, împreună cu doctorul veterinar Eugen Stoica. Cei doi s-au ghidat după conturul râurilor care, cu mai bine de 300 de ani în urmă, treceau prin acea zonă. După ce Radu Popa, un arheolog renumit, le-a confirmat bănuiala, în 1987, săpăturile pe locul unde existaseră fostele ziduri au început. Un an mai târziu, absolut întâmplător, la doi kilometri de cetate a fost găsit un tezaur de peste 700 de monede din argint. Tezaurul format din monede austriece, transilvănene, ungureşti şi poloneze confirmă istoria zbuciumată a cetăţii. Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul Militar Naţional s-au implicat în lucrările de la Făget. A fost însă nevoie de o mână mai puternică de lucru. „La lucrările arheologice de la cetate am folosit atât elevii corigenţi, cât şi elevii ce erau obligaţi să facă cinci săptămâni de practică agricolă. Cu toţii s-au simţit bine pe şantier. Îmi amintesc că directorul de atunci al liceului a înţeles că săpăturile arheologice sunt mai importante decât practica agricolă”, povesteşte Tomoni.

Corigenţii îşi intră în rol

Imediat după 1990, practica agricolă a devenit istorie, iar elevii nu mai puteau fi aduşi benevol la şantierul arheologic de la Făget. Venise timpul ca elevii slab pregătiţi să ia contact cu istoria direct… pe pielea lor. ”Din ‘90 nu a mai fost practica agricolă. Atunci au intrat în rol corigenţii, care au efectuat zile de practică de bunăvoie. I-am dus mai aproape de istorie, cred că şi percepţia lor a fost aceeaşi. Şi înainte, dar şi după revoluţie, elevii ce descopereau o monedă sau un vas important aveau o zi liberă. Era o fugă continuă pentru a descoperi lucruri senzaţionale”, spune directorul Liceului „Traian Vuia” din Făget. Lucările s-au oprit brusc în 2004. . Până atunci, partea centrală a cetăţii, locul unde stătea castelanul,  a fost cercetată şi restaurată în proporţie de 75%.

Vor să aducă cetatea în circuitul tursitic

Primăria din Făget oferă acum sprijin pentru continuarea lucrărilor arheologice. Edilii vor să introducă cetatea în circuitul turistic. Din păcate, în Banat există o mare criză de arheologi dispuşi să-şi asume continuarea lucrărilor. „În Banat mai sunt 1 sau 2 arheologi medievali, restul s-au pensionat. Este foarte greu de găsit un arheolog responsabil, care să dorească să devină şef de şantier. O colaborare în privinţa finalizării descoperirilor arheologice poate fi făcută fie cu Muzeul Banatului, fie cu facultatea de istorie, e păcat să nu continue săpăturile. Mai ales că intenţia este darea cetăţii în circuitul turistic”, spune Tomoni.

Punte între Banat şi Ardeal

Cetatea Făgetului a fost construită cu principalul scop de supraveghere a drumurilor ce făceau legătura între Banat şi Ardeal, drumul spre Deva şi cel de pe Valea Mureşului. Prima atestare documentară a cetăţii este din 1548. Aici este amintit Bekes Iacob, proprietarul domeniului Fagyath şi al cetăţii de aici, fără însă a se vorbi despre originea şi construcţia cetăţii. După căderea Timişoarei sub ocupaţie otomană, în 1554, aici era o mică garnizoană turcească. Iniţial românească, cetatea este ocupată de turci şi mai apoi de austrieci. Vreme de aproape 150 de ani, ea a fost scena unor lupte crâncene între cele trei armate. În 1699 se hotărăşte demolarea cetăţii. Cărămizile din zidul acesteia au fost folosite la întemeierea primelor case din Făget.

Comentarii

comentarii