Municipalitatea timişoreană este, din nou, în alertă în ceea ce privesc magazinele „de vise” care comercializează produse etnobotanice. Problema pare să fie suficient de serioasă de vreme ce primarul Nicolae Robu a cerut ca Poliţia Locală să se implice şi să-i prezinte un raport de constatare, pentru a se putea lua măsurile necesare până nu e prea târziu.
„Am fost sesizat din mai multe surse asupra acestui pericol. Dar, am văzut şi cetăţeni care au un comportament ce m-a făcut să înţeleg că sunt justificate semnalele pe care le-am primit în acest sens, şi anume, că în Timişoara se consumă etnobotanice. Este o problemă a oraşului şi trebuie să o rezolvăm şi pe aceasta. (…). I-am cerut domnului Dorel Cojan, directorul Poliţiei Locale din subordinea municipalităţii, să-mi prezinte un raport în acest sens, întrucât este cazul să facă, din nou, controale la magazinele care vând etnobotanice”, a spus, marţi, Nicolae Robu.
Magazinele „de vise” au înflorit în Timişoara, fiind zonă de frontieră, pe la sfârşitul anilor 90 şi au fost încurajate de mezina preşedintelui Băsescu, pe când era candidată la europarlamentarele din 2009 şi mai apoi, în dorinţa de a mai câştiga o plajă de electorat – abătut, neîmplinit şi „ameţit”.
Poliţia din Timişoara a depistat în doi ani peste 4.000 de tineri, elevi şi studenţi, care au consumat etnobotanice, o parte dintre ei având nevoie de internări pentru reanimare şi dezintoxicare. Situaţia devenise atât de alarmantă, încât aleşii locali au cerut închiderea tuturor magazinelor „de vise” din oraş, iniţiind şi un proiect de hotărâre de consiliu local care să stopeze vânzarea de plante etnobotanice.
Deputatul Alin Popoviciu solicitase modificarea Legii privind regimul juridic al plantelor, al substanţelor şi al preparatelor stupefiante şi psihotrope. Din lista lui făceau parte 16 substanţe a căror comercializare era considerată legală, dar care aveau, de fapt, efect halucinogen. Printre ele: salvia – „planta magică” -, cele ce au puternice efecte psihoactive, nitritul de amil („Popper”), o substanţă folosită, în general, în tratarea anginei, Nymphaea caerulea (nufărul albastru), cu efecte relaxante şi euforice, Ketamina, un anestezic folosit în medicina veterinară şi cea pediatrică.
În 2010, după presiuni venite din partea societăţii civile şi a parlamentarilor, Guvernul Boc a decis, printr-o Ordonanţă, să declare consumul acestor plante ilegal, cu excepţia scopului terapeutic pe bază de prescripţie medicală.Drumul de la consumul unei „ierbi”, care mai poartă şi înşelătorul nume de „etno-botanică”, până la drogurile puternice este scurt şi cei mai vulnerabili sunt tinerii.
„Consumul de droguri în rândul minorilor creşte, în cele mai multe cazuri, din cauza neglijenţei familiei faţă de copiii lor. Este foarte greu, de multe ori, să-i faci pe părinţi să înţeleagă că trebuie să fie mult mai atenţi cu copiii lor şi că trebuie să se apropie şi să ţină legătura cu şcoala, cu psihologii şcolari, cu noi (Centrul Antigrog Timişoara, n.r.). Ei nu ştiu cum să se apropie de copiii lor, să-i direcţioneze spre alte activităţi – sport, arte, divertisment”, susţine comisar-şef Mihaela Tomiţă de la Centrul Antidrog Timişoara.
Potrivit acesteia, inventivitatea celor care consumă droguri este foarte mare, spre exemplu, la o petrecere, minorii participanţi consumau un chec, ceea ce nu le-a atras atenţia părinţilor, dar prăjitura conţinea plante etnobotanice.
„Tinerii trebuie conştientizaţi asupra unei diferenţieri şi anume faptul că aceste substanţe sunt ilegale pentru că sunt periculoase şi nu sunt periculoase pentru că sunt ilegale”, a adăugat Tomiţă.
