Primarul Timișoarei Nicolae Robu a reușit să găsească pe internet un site care, în acest moment, clasifică Timișoara drept orașul cu cea mai mică poluare a aerului dintre orașele de top ale Românei. Fără să verifice măcar pe ce se bazează clasamentul, a postat o lungă tiradă despre modul în care prin munca și viziune sa a dus Timișoara pe culmea succesului. Inclusiv să se laude cu respingerea investițiilor străine ”inclusiv una de 15 milioane de euro”.
”Așa cum se întâmplă și când e vorba de volumul investițiilor străine, de volumul exporturilor, de PIB-ul pe cap de locuitor, de numărul turiștilor străini, de numărul angajaților din sectorul IT, de mari proiecte publice, etc., etc., așa se întâmplă și la capitolul poluarea aerului: Timișoara stă prost în presă, dar excelent după cifrele oficiale, obiective!
Da, mult hulita Timișoara, orașul în care primarul din ultimii șase ani a refuzat orice investiție poluatoare, oricât de puțin ar fi poluat ea -inclusiv una de 15 milioane de euro-, pune presiune continuă pe poluatorii moșteniți și a modernizat radical infrastructura de mobilitate, este, la ora actuală, după măsurătorile permanente făcute de stațiile sistemului internațional de monitorizare a aerului, patronat de Organizația Mondială a Sănătății, pe primul loc la calitatea aerului între toate orașele de top ale României! Iată cum stau lucrurile:
Orașul nr. 1 după populație, cu 2.104.967 locuitori, Bucureşti:
-oraș cu aer poluat; indice al poluării cu 120% mai mare decât pragul admis
Orașul nr. 2 după populație, cu 371.889 locuitori, Iași:
-oraș cu aer poluat; indice al poluării cu 130% mai mare decât pragul admis
- Orașul nr. 3 după populație, cu 331.004 locuitori, Timişoara:
-ORAȘ NEPOLUAT
- Orașul nr. 4 după populație, cu 323.108 locuitori, Cluj:
-oraș cu aer poluat; indice al poluării cu 100% mai mare decât pragul admis
- Orașul nr. 5 după populație, cu 315.394 locuitori, Constanţa:
-oraș cu aer poluat; indice al poluării cu 30% mai mare decât pragul admis
Problema calității aerului este una mai largă în România, pâă și orașe mai mici decât cele de mai sus, de exemplu Oradea, cu 221.861 locuitori, confruntându-se cu ea, având indicele poluării cu 40% peste pragul admis
Evident că noi, timișorenii, suntem nemulțumiți cu ce avem -mai ales cei ce locuim aproape de Continental / Cauciucuri, de Dalli / Detergenți și de Azur / Vopsele- și vrem un aer mult mai curat! Și îl vom avea! Drumul bun pe care ne-am înscris de 6 ani va fi continuat! În 2019, aveți încredere, stimați timișoreni, vom ajunge să ne mândrim și la capitolul calitatea aerului și la capitolul curățenie, unde am avut probleme, odată cu schimbarea sistemului!”, a scris Nicolae Robu.
Datele la care se raportează primarul sunt publicate pe site-ul http://breathelife2030.org și prezintă o scară a poluării aerului bazată pe informații furnizare de sateliți și, acolo unde există, pe stații de monitorizare la sol. Pentru Timișoara informațiile se bazează pe fotografiile realizare din satelit. Graficele de poluare se schimbă în timp real, drept urmare, de la publicare mesajului primarului, indicele de poluare din Cluj a scăzut de la 100% la 70%. Pe lângă faptul că măsurarea calității aerului este un empirică, bazată doar pe imagini, datele sunt decisiv influențate de starea vremii și de plafonul de nori. O dovadă concretă este faptul că pentru comuna Sânandrei, indicele de poluare este în acest moment de 40%, semn că acolo ”industria” poluează din greu.
