Prin sacul galben procentul de colectare selectivă a deşeurilor în Timişoara este de 12% -15% din cantitatea de deşeuri menajere şi similare generate, dintre care se valorifică 25-30%, restul ajunge la valorificare energetică.
„Acesta este motivul pentru care încercăm de un an să ne reîntâlnim cu generatorii de deşeuri pentru a-i convinge să sorteze şi să recicleze mai bine la sursă. Noi avem costuri foarte mari aici la staţia de sortare cu reciclarea, dacă la sacul galben sau la pubela galbenă nu se respectă instrucţiunile. Am pus în funcţiune în ultimii 2 ani 75.000 de ghiduri de colectare selectivă, care au ajuns la gospodăriile individuale şi la asociaţiile de locatari din Timişoara. Suntem dispuşi ca în 2017 să reluăm totul şi să avem un dialog din casă în casă, pentru a ajunge la o reciclare într-o proporţie mult mai mare”, a declarat Para Gheorghe, director general tehnic investiţie Retim.
Prin aderarea la UE, România şi-a asumat o ţintă obligatorie de reciclare în proporţie de 50% până în 2020, din cantitatea de deşeuri municipale generată şi colectată şi reducerea la 35% din cantitatea de deşeuri biodegradabile supuse eliminării prin depozitare, până în 2016. Astfel de ţinte pot fi atinse prin dezvoltarea şi operarea corespunzătoare a infrastructurii de gestiune, concomitent cu schimbarea comportamentului utilizatorilor serviciilor de salubritate.
Deşeurile cu potenţial reciclabil reprezintă 20-25% din masa deşeurilor colectate, iar în cazul fericit se poate recupera 75% din acestea, în condiţiile unei colectări perfecte, ceea ce nu se întâmplă cu uşurinţă. Totuşi se poate spera la o reciclare a cel mult 15% din cantitatea totală de deşeuri menajere adunată în condiţiile de desfăşurare ideală a procesului de colectare selectivă. Conţinutul biodegradabil reprezintă 50-60% din totalul deşeurilor generate, iar restul de 15-20% reprezintă deşeuri reziduale nereciclabile. Valorificarea energetică a deşeurilor selectate ca urmare a sortării deşeurilor reziduale nu este considerată reciclare, având beneficiul devierii de la depozitare. Procesarea prin tratarea mecanico-biologică a deşeurilor reziduale înseamnă reducerea cantităţii depozitate şi a inertizarea acestora, dar nu reprezintă reciclare, atât timp cât nu rezultă materiale ce ar putea fi valorificate.
În concluzie, pentru a avea şansa atingerii ţintei de reciclare de 50% din cantitatea totală de deşeuri menajere colectate este absolut necesară construirea unor instalaţii noi. De exemplu, pentru compostarea deşeurilor biodegradabile şi valorificarea compostului obţinut, în acest caz este necesară şi organizarea selectării separate a fracţiei biodegradabile. În Timişoara a fost introdusă colectarea selectivă în sistem dual, în anul 2008. „S-au parcurs nişte etape. La început pubelele erau de aceeaşi culoare neagră, iar mai târziu am ajuns la recipienţi separaţi de culoare galbene, dar într-un număr care trebuie să crească pentru a stimula colectarea selectivă, în paralel cu o conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor pentru a depune în ele doar ce trebuie depus”, a spus Dan Pascu, director de marketing Retim.
